Nu pot beneficia de nicio formă de sprijin social şi nici de educaţie din cauză că nu au acte. Nu au acte pentru că locuinţele în care stau, la marginea Timişoarei, sunt ridicate fără autorizaţie, aşa că nu au dovada locuirii într-un spaţiu, necesară pentru realizarea cărţii de identitate. Este un cerc vicios din care mai multe familii nevoiaşe, formate preponderant din romi, nu mai ies de zeci de ani. Autorităţile caută, teoretic cel puţin, de ani de zile, soluţii pentru aceşti oameni, fără să pară să ajungă la o soluţie care să-i scape pe aceşti nevoiaşi de statutul de “oameni invizibili”.

În Kuncz, 380 de familii stau fără forme legale

Problema oamenilor fără identi­ta­te de la marginea Timişoarei a fost abordată din nou săptămâna trecută, când la Prefectura Timiş a avut loc şe­dinţa Grupului de lucru mixt pentru pro­blemele romilor. În şedinţa în cauză, pe lângă “discutarea stadiului îndeplinirii măsurilor prevăzute în Planul Judeţean de Măsuri stabilit conform Strategiei Guvernului României de integrare a ce­tăţenilor români aparţinând minorităţii romilor 2010 – 2020 în teritoriu”, s-a luat în discuţie şi această problemă concre­tă, pe care autorităţile par incapabile să o rezolve de zeci de ani. Reprezentanţii Prefecturii Timiş spun că s-au dezbătut chestiunile legate de emiterea actelor de identitate şi de obţinerea docu­men­telor de proprietate pentru locuinţe, fiind abordată problema din cartierul Kuncz, unde persoane de etnie romă domiciliază în acelaşi locuinţe de mulţi ani, dar nu îşi pot face acte de identitate definitive din cauza statului caselor care au fost ridicate fără autorizaţie.

Cum s-au putut ridica acele con­strucţii acolo, fără ca nimeni să ştie de ele probabil că e tardiv de analizat. Cert este că, în urma şedinţei în cauză, Pre­fectura Timiş a găsit o “soluţie”, în sen­sul că “s-a stabilit că se va transmite o adresă către Primăria Timişoara, pen­tru a se încerca rezolvarea problemelor legate de actele de identitate”.

Este greu de imaginat cum s-ar putea rezolva însă problema la nivelul Primăriei, pentru că legea spune foarte clar că, pentru emiterea cărţii de iden­titate, este nevoie de un act de spaţiu. Iar Primăria, oricât şi-ar dori să rezolve problema, nu poate emite autorizaţii post-factum la case construite după ureche. Ca atare, şi de această dată, discuţiile par să nu ducă nicăieri.

Evidenţele oficiale arată că în Timişoara şi comunele aparţinătoare trăiesc aproape 10.000 de persoane care nu au documente valabile. O parte dintre oamenii fără identitate, care nu apar nici măcar în evidenţele materni­tăţilor, şi-au angajat avocaţi pentru a-şi revendica dreptul la existenţă scriptică. Nu este însă cazul familiilor nevoiaşe din zona Kuncz. Conform evidenţei Primăriei, în această zonă 178 de case, în care locuiesc 380 de familii, nu au forme legale, iar circa 250 de persoane nu deţin niciun act de identitate, ceea ce face imposibilă înscrierea la medicul de familie, găsirea vreunui loc de mun­că sau încasarea unor ajutoare sociale. Multe din familiile de aici nu au nici bani pentru asigurarea alimentelor zil­nice, iar în cazul lor este o himeră des­chiderea proceselor de stabilire şi recu­perare a identităţii. Iar aceşti oameni-fantomă se înmulţesc. Este evident că într-o familie în care tatăl şi mama nu au niciun fel de acte, nici copilul nu are cum să intre în legalitate.

Deşi vorbeşte despre spectacole de lumini şi culori pe Bega, metrou şi pasaje futuriste, Primăria Timişoara nu pare să găsească resursele necesare pentru a-i ajuta în vreun fel pe aceşti “oameni invizibili”.

Consilier local: “Este absurd să se refuze înregistrarea lor pentru că le lipseşte un act la dosar”

Consilierul local P.D.-L. Ştefan Constantin Sandu susţine că proble­ma romilor fără acte din Kuncz şi Fabric a mai fost luată în discuţie şi la diverse consilii de cartier şi, deşi s-au promis so­luţii concrete, acestea au întârziat să apară: “Sunt foarte multe probleme în acele zone. Unii au intrat abuziv în niş­te spaţii care nu erau ale lor. Alţii şi-au construit case fără niciun fel de acte. În cazul acelor cetăţeni fără documente este însă şi o problemă legată de legisla­ţie. Legea te obligă să ai acte de identi­tate. Pe de altă parte, trebuie să depui o cerere în acest sens şi, dacă nu ai toa­tă documentaţia, nu ţi se eliberează acele acte de identitate. Este o problemă nu doar locală, ci la nivel naţional”.

Ştefan Sandu apreciază că ar tre­bui făcute demersuri pentru introducerea tuturor acestor persoane în sistem, chiar dacă lipsesc unele elemente ce pot fi completate pe parcurs: “Pentru Stat es­te mai important să înregistreze aceste persoane, decât să le refuze eliberarea documentelor de identitate pe motiv că nu au nu ştiu ce acte la dosar. A refuza înregistrarea acestor persoane nu este un lucru benefic nici pentru autorităţi”, mai spune Ştefan Constantin Sandu.

Anchete cu soluţia “posibil decedat”

Conform evidenţelor Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor, nu puţini sunt timişorenii care nu se prezintă la 14 ani să-şi întocmească actele de identitate. Iar alţii trăiesc ani de zile cu documente expirate.

Aceştia spun că, în vederea diminuării numărului de cetăţeni care nu au solicitat punerea în legalitate la împlinirea vârstei de 14 ani sau la expirarea terme­nu­lui de valabilitate al actelor de iden­titate, cu sprijinul Biroului Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor Timiş, au fost editate listele cu persoanele care au împlinit vârsta de 14 ani sau cărora le-a expirat  termenul de valabilitate al actului de identitate şi nu au solicitat punerea în legalitate.

În temeiul acestor liste, în cursul anului trecut au fost trimise 9.347 de invitaţii, din care 7.832 pentru per­soane cărora le-a expirat termenul de valabilitate al actului de iden­titate şi 1.515 pentru minori care au împlinit vârsta de 14 ani. Aceste invitaţii reprezintă o modalitate de înştiinţare a lor că, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt obligate să se pre­zinte în vederea punerii în legalitate cu act de identitate, nerespectarea dispoziţiilor legale, sancţionându-se cu amenzi cuprinse între 40 şi 80 de lei, care nu prea îi “motivează” pe cei care nu mai au acte de identita­te valabile să se prezinte la Evidenţa Populaţiei.

Cei de la Direcţia de Evidenţă Timişoara spun că au colaborat cu Secţiile de Poliţie din municipiu şi cu Posturile de Poliţie Rurale, fiind verificate în acest an peste 3.000 de persoane cărora li s-a pus în vedere să se prezinte la Serviciul de Eviden­ţă în vederea eliberării unui nou act de identitate. În acest sens au fost fost făcute anchete, iar rezultatele lasă destul loc de interpretări: pen­tru 668 de persoane, s-a actualizat starea din acte cu menţiunea „ple­cat în străinătate”, pentru 1.233 de persoane s-a dat soluţia „plecat la altă adresă”, pentru 225 persoane s-a închis ancheta cu concluzia „ne­cunoscut la adresă”, 11 persoane s-au ales cu statutul „posibil dece­dat”, iar trei persoane, cu statutul „posibil arestat”.

Aceste noţiuni, vagi şi inter­pre­tabile, nu ar trebui să fie compatibile cu un sistem clar şi informatizat de evidenţă al persoanei. Până una alta, se pare însă că se poate şi aşa.

700 de oameni fără identitate în Timiş

Deşi Timişoara reprezintă un “pol” al oamenilor fără documente de identitate, situaţia este destul de gravă şi în judeţ. În ultimul raport referitor la diagnoza problemelor sociale la nivelul judeţului, s-a reali­zat o contabilizare a fenomenului oamenilor fără identitate din Timiş, stabilindu-se că ar fi vorba de peste 700 de suflete, în proporţie egală copii şi adulţi.

În mediul rural, cei mai mulţi copii fără acte au fost identificaţi la Comloşu Mare – 25 de copii, care reprezintă 1,62% din totalul minori­lor din comunitate, iar cei mai pu­ţini, la Dudeştii Noi – un singur caz, reprezentând 0,16% din totalul copii­lor din comunitate.

În mediul urban, topul sufle­te­lor fără identitate este condus de Sân­nicolau Mare, unde Primăria a iden­tificat 100 de copii fără acte, care reprezintă 3,59% din totalul minori­lor, din comunitate. Tot în mediul urban, cele mai puţine cazuri de acest gen au fost întâlnite în Deta, unde este luat în evidenţă un singur copil. În ceea ce priveşte adulţii fără acte, pe baza chestionarelor comple­tate de 21 de Primării din judeţ, stu­diul a identificat 350 de persoane, cele mai multe în mediul urban. La Sânnicolau Mare au fost identificate 135 de persoane, la Jimbolia, 13, iar la Recaş, şapte.

Numărul oamenilor fără iden­titate ar fi, însă, mult mai mare dacă Primăriile şi structurile din sistemul de asistenţă socială nu s-ar implica în ajutorarea oamenilor fără docu­mente. Astfel, pe an, în peste 500 de cazuri, autorităţile le asigură ajutor celor care nu au acte de identitate, oferindu-le bani pentru a-şi întocmi aceste documente. Tot autorităţile întreprind anual peste 300 de de­mer­suri de acordare de identitate copiilor care nu au certificat de naş­tere. Grupurile-ţintă ale acestor de­mersuri de ajutorare sunt persoa­nele fără adăpost şi familiile de romi, din tabere nomade.

Din motive lesne de înţeles, în anii electorali, autorităţile locale par să se implice cel mai mult în aju­to­rarea persoanelor fără acte să intre în legalitate. Motivul e destul de sim­plu : un potenţial alegător nu poate vota fără buletin. Aşa se face că, de pildă, în 2008 şi 2012 au fost realizate cele mai multe demersuri de ajuto­rare a populaţiei pe linia întocmirii de acte de identitate.