Problema proceselor pierdute de Primăria Timişoara a revenit în discuţie în condiţiile în care primarul Nicolae Robu spune că nu există pârghii legale pentru a administra sancţiuni unor jurişti din aparatul instituţiilor, nici măcar în cazul unor procese pierdute în serie.

Cadru legal care permite doar constatarea

În cazul proceselor pierdute de către Primăria Timişoara, în momentul de faţă, potrivit legii, instituţia nu poate decât să ia la cunoştinţă şi să se conformeze. Este imposibilă aplicarea unor sancţiuni personalului care a gestionat litigiile, chiar şi în cazul unor procese pierdute în serie.

„În privinţa măsurilor pe care le-am putea lua, suntem îngrădiţi de lege. Eu nu pot să-l pedepsesc pe un jurist că a pierdut un proces. El trebuie să-şi facă datoria şi pot să-l pedepsesc doar dacă nu se prezintă la proces, şi era un obicei la un anumit moment ca unii jurişti să nu se prezinte la anumite procese”, declară primarul Nicolae Robu. Dar spune că, de când este edil, nu are semnale să se mai fi întâmplat asta, „pentru că le-am cerut în mod imperios să fie prezenţi la toate procesele”.

Primarul Timişoarei mai spune că în situaţia în care cineva poate dovedi că s-au făcut pledoarii sau reprezentări cu rea-credinţă, se pot lua măsuri, inclusiv prin sesizarea structurilor competente. „E vorba de situaţii în care se poate dovedi că un angajat al Primăriei s-a dus în instanţă să apere Primăria şi nu a apărat-o”, precizează Nicolae Robu.

Pe de altă parte, edilul spune că unele procese se pierd în mod inevitabil, pentru că „nu se poate spune că Primăria are neapărat dreptate în orice litigiu. Judecătorii sunt suverani şi iau deciziile în cunoştinţă de cauză. Pe de altă parte, nu cred că există vreo instituţie care să câştige toate litigiile.”

Nicoale Robu mai spune că nu o dată şi-a arătat nemulţumirea faţă de Serviciul Juridic al Municipalităţii, în special în raport cu activitatea de consultanţă oferită pentru diversele structuri din Primărie: „Am simţit nu o dată că nu există deschidere pentru ca lucrurile să meargă înainte, cu respectarea legii.”

În aceste condiţii, încă se mai discută despre posibilitatea – deocamdată nepermisă de lege – de a externaliza aceste servicii către birouri de avocatură.

Avocatul timişorean Lazăr Gruneanţu susţine că aceasta este o chestiune delicată, mai ales că nu se poate spune că toate procesele pierdute de o instituţie sunt pierdute din cauza pregătirii juristului. „Sunt nu o dată soluţii sau decizii proaste luate de conducerea unor instituţii, care nu au cum să aibă ulterior câştig de cauză în instanţă, indiferent cât de bine ar fi pregătit juristul instituţiei. Există percepţia că avocatul îşi dă mai mult interesul, dar să nu uităm nici faptul că onorariul unui avocat este de regulă mult mai mare decât salariul unui astfel de jurist de la o instituţie”, mai spune avocatul Lazăr Gruneanţu.

Peste 2.500 de procese, anual

Raportul anual pe 2016 cu privire la litigiile Primăriei încă nu este finalizat. Se ştie însă, din experienţa ultimilor ani, că acestea nu sunt puţine.

În 2015, pe rolul instanţelor de judecată existau 2.588 de cauze în care a fost angrenată Primăria Timişoara. Dintre acestea, la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie erau 52, la Curtea Constituţională – o cauză, la diverse Curţi de Apel – 329, la Tribunale – 673, la Judecătorii – 629 şi la unităţi de parchet – 21.

Salutar este faptul că numărul de procese s-a redus la jumătate faţă de acum patru ani, în 2013, când Primăria Timişoara era parte în peste 6.300 de procese, ca să nu mai fie aduşi în discuţie ultimii ani din administraţia Ciuhandu, când se ajunsese la aproape 10.000 de procese pe rol pe an.