La fel ca majoritatea oraşelor mari, şi Timişoara are un număr destul de mare de locuitori care nu pot fi integraţi în societate, nu au acces la educaţie şi la un loc de muncă legal din cauză că nu au acte. Problema ar putea fi rezolvată cu ajutorul fondurilor europene.

România are 160.000 de oameni care, oficial, nu există

Ministerul Fondurilor Europene a deschis zilele trecute, pe platforma MySMIS două apeluri de proiecte, în valoare de 350 milioane euro, care îşi propun reducerea sărăciei în comunităţile marginalizate.

Ciprian Necula, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, a declarat, la lansarea acestor oportunităţi de finanţare, că o statistică a Ministerului Fondurilor Europene arată că în România sunt 160.000 oameni fără acte. “Prin programul acesta sperăm să rezolvăm problema. Există un cerc vicios care ţine captiv orice om fără acte. Dacă nu ai act de identitate, nu o să ai niciodată un loc de muncă, nu o să mergi la şcoală şi generezi o problemă pe generaţii întregi. Cum se obţine asta? Trebuie să fie asistaţi să obţină acte”, mai spune Ciprian Necula. Oficialul MFE a mai precizat că în cazul copiilor, dacă trec de vârsta de un an se intră într-un proces tardiv de înregistrare care costă în medie 1.000 de euro şi durează un an: “Pentru un om fără acte e o avere întreagă. Aceşti bani există în proiect. Pot fi folosiţi pentru a fi asistaţi aceşti oameni să obţină certificat de naştere.”

Ciprian Necula mai spune că cea mai mare problemă în obţinerea unui buletin este lipsa unui domiciliu: “Pentru buletin cea mai mare problemă este lipsa unui domiciliu. Lucrăm în Guvern pentru a schimba şi legislaţia în domeniu pentru că este restrictivă. Faptul că nu ai domiciliu nu înseamnă că nu eşti cetăţean român.”

Primăria Timişoara poate, astfel, accesa aceste fonduri, finanţările fiind disponibile pentru autorităţi locale sau organizaţii neguvernamentale care trebuie să identifice o comunitate marginalizată şi să propună un plan integrat de ameliorare, pe baza unei analize la faţa locului. Bugetul maxim poate fi de şase milioane de euro, cu care s-ar rezolva măcar o parte din problemele legate de intrarea în legalitate a sute de timişoreni din zone precum Ronaţ sau Freidorf.

Consilierul local PNL Ştefan Sandu spune că e firesc să se implice şi autorităţile centrale în rezolvarea acestei probleme, care nu este doar una locală: “Trebuie să existe o procedură generală pentru înregistrarea celor fără acte. Dacă se doreşte o rezolvare, este nevoie de o acţiune în ansamblu. Aceşti oameni nu sunt doar responsabilitatea Primăriilor.”

Un cerc vicios

Evidenţele oficiale arată că în Timişoara şi în comunele aparţinătoare trăiesc câteva mii de persoane care nu au documente valabile. O parte dintre oamenii fără identitate, care nu apar nici măcar în evidenţele maternităţilor, şi-au angajat avocaţi pentru a-şi revendica dreptul la existenţă scriptică. Nu este însă cazul familiilor nevoiaşe din zona Kuncz şi Fabric.

Conform evidenţei Primăriei, doar în Kuncz 178 de case, în care locuiesc 380 de familii, nu au forme legale, iar circa 250 de persoane nu deţin niciun act de identitate, ceea ce face imposibilă înscrierea la medicul de familie, găsirea vreunui loc de muncă sau încasarea unor ajutoare sociale.

Conform unor consilieri locali, o parte din „oamenii inexistenţi” din Kuncz au intrat abuziv în nişte spaţii care nu erau ale lor. Alţii şi-au construit case fără niciun fel de acte. Şi cercul vicios se închide, pentru că, în lipsa unor acte de spaţiu, nu-şi pot face acte de identitate.

Anul trecut, reprezentanţii Prefecturii Timiş au dezbătut chestiunile legate de emiterea actelor de identitate şi de obţinerea documentelor de proprietate în cartierul Kuncz, “unde persoane de etnie romă domiciliază în acelaşi locuinţe de mulţi ani, dar nu îşi pot face acte de identitate definitive din cauza statului caselor care au fost ridicate fără autorizaţie”, păsând problema la Primărie. Astfel, Prefectura a trimis o „adresă către Primăria Timişoara, pentru a se încerca rezolvarea problemelor legate de actele de identitate.”

Este greu de imaginat cum s-ar putea rezolva însă problema la nivelul Primăriei, pentru că legea spune clar că, pentru emiterea cărţii de identitate, este nevoie de un act de spaţiu. Iar Primăria, oricât şi-ar dori să rezolve problema, nu poate emite autorizaţii post-factum la case construite ilegal.