În pofida faptului că obiecţiile consilierilor judeţeni pe această temă nu s-au rezolvat, Consiliul Judeţean Timiș aprobă noul Regulament de finanţare a cultelor, alocând două milioane de lei din bugetul pe 2016 în această direcţie.

Regulament nou, probleme vechi

Pentru următoarea şedinţă de plen, Consiliul Judeţean Timiş a întreprins măsurile necesare pentru aprobarea regulamentului privind acordarea sprijinului financiar unităţilor de cult din judeţul Timiş, aparţinând cultelor religioase recunoscute din România.

Administraţia judeţeană susţine că a luat în considerare solicitările care s-au depus pe adresa sa din partea reprezentanţilor tuturor cultelor din Timiş, prin care se cere alocarea unui sprijin financiar din bugetul local pe anul 2016, şi că “sumele alocate cultelor religioase au fost stabilite procentual, în funcţie de numărul de populaţie stabilă de o anumită religie în total populaţie stabilă a judeţului Timiş, din statistica dată de recensământul populaţiei transmisă de Direcţia de Statistică a Judeţului Timiş, analiza finanţării de la bugetul de stat a drepturilor de personal pentru posturile de personal neclerical şi a solicitărilor pentru finanţare transmise de cultele religioase recunoscute din România.”

Una peste alta, nişte criterii a căror aplicare e cam greu de stabilit, odată cu combinarea lor. Cert este că, pe lângă acest regulament, CJ Timiș a decis alocarea unui sprijin financiar unităţilor de cult aparţinând cultelor recunoscute, din judeţ pe anul 2016, în sumă de două milioane de lei din bugetul propriu, “pentru cofinanţarea unor lucrări de construcţii, renovare şi consolidare la unităţile parohiale, aşezăminte sociale şi educaţionale.”

Trebuie spus în acest context că, la sfârşitul anului trecut, în urma unor sesizări venite din partea unor consilieri judeţeni care au constatat anomalii legate de redactarea Regulamentului pentru acordarea sprijinului financiar pentru unităţile de cult din Timiş, s-a ajuns la concluzia că noua formă de reglementare a acestui tip de finanţare nu lămureşte lucrurile. Adică, nu impune limitări şi nici nu previne împărţirea discreţionară de fonduri.

La dezbaterea publică organizată pe această temă, chiar reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş au recunoscut că nu există limitări pentru acest tip de finanţare, impuse prin noul regulament. „Dacă nu există şi o comensurare într-un anumit punctaj, toate criteriile specificate în regulament nu au decât o valoare subiectivă şi justifică în mod subiectiv preferinţa de a acorda anumite sume unuia sau altuia”, s-a precizat la discutarea Regulamentului de finanţare a cultelor.

O problemă naţională

Discuţia legată de neclarităţile cu privire la finanţarea cultelor nu este însă doar una locală, mai multe ONG-uri evidenţiind anomalii legate de acest tip de finanţări. Unul dintre aceste ONG-uri este şi Asociaţia Secular-Umanistă din România, ai cărei reprezentanţi au precizat, în octombrie anul trecut, într-o luare de poziţie pe această temă: „Constatăm cu regret că, în ciuda numeroaselor apeluri ale societăţii civile, Guvernul a cheltuit banul public într-un mod total netrasparent. Rectificarea bugetară s-a făcut fără o dezbatere publică corespunzătoare. Mai mult, au grupat cultura cu recreerea şi religia, pentru nu putea calcula câţi bani se duc efectiv către cultele religioase. Aşa că ne întrebăm în interesul cui lucrează Guvernul? Pentru că dacă ar lucra în interesul cetăţeanului, ar rezolva probleme urgente, precum faptul că medicamentele pentru bolnavii de cancer nu sunt disponibile în România sau că mii de elevi învaţă în şcoli fără toalete”.

Toma Pătraşcu, preşedintele ASUR, spune că problemele fundamentale legate de alocarea de bani către culte sunt cele de la nivel local. „Pe surse vă spun că nici la Departamentul de Culte nu există o evidenţă clară pe această temă. La nivel central banii alocaţi apar în Legea bugetului. Lucrurile se schimbă atunci când ajungem la Consilii Judeţene şi primării. Mai ales la oraşe ceva mai mici, aceste alocări de sume sunt extreme de greu de monitorizat şi cuantificat. Şi aşa se ajunge la alocări de sume preferenţiale spre bisericile din localităţile unde sunt primari de o anumită culoare politică sau spre cele din localităţile de baştină ale unor şefi din administraţie”, mai spune Toma Pătraşcu.