În ciuda opoziţiei mai multor consilieri judeţeni, care nu sunt de acord cu împrumutarea excesivă şi pe termen lung a judeţului, conducerea Consiliului Judeţean Timiş rămâne consecventă deciziei sale de a contracta un credit de 200 de milioane de lei. Printr-un proiect de hotărâre premergător, se indică ce proiecte vor beneficia de finanţare din acest împrumut. După cum precizează chiar reprezentanţii C.J.Timiş, lista cu sumele alocate este „estimativă”.

Anul începe cu un credit pe 14 ani

După mai multe certuri cu consi­lierii P.D.-L. pe această temă, condu­cerea Consiliului Judeţean Timiş pare decisă să-şi urmeze planul de a con­trac­ta un împrumut de amploare la în­ceputul anului. Şi dacă aleşii judeţeni care se opun creditării spun că admi­nistraţia judeţeană nu prea ştie ce va face cu aceşti bani, conducerea admi­nis­traţiei judeţene a publicat zilele tre­cute un proiect de hotărâre în care enu­meră proiectele pentru care vor fi folo­siţi banii obţinuţi prin creditul de 200 de milioane de lei ce se doreşte a fi acce­sat în perioada următoare. Însă aloca­rea este „estimativă”. Ceea ce înseam­nă că nici lista de proiecte, nici finan­ţă­rile aferente nu rămân bătute în cuie.

Printre aceste proiecte enume­rate cu finanţări estimative se numără restaurarea şi refuncţionalitatea Cas­telului Huniade al Muzeului Banatului Timişoara, cu 28 de milioane de lei, Par­cul Tehnologic pentru Energie Al­ter­nativă, cu 30 de milioane de lei, Cen­trul judeţean multifuncţional pen­tru susţinerea afacerilor Timişoara, cu 32 de milioane de lei, finanţarea cu 30 de milioane de lei a proiectului “Sistem in­tegrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”, centrat pe Deponeul de la Ghizela, apoi, cu alte 15 milioane de lei, proiectul “Cale majoră rutieră, în perspectiva descărcării circulaţiei de pe autostradă spre municipiul Timişoa­ra”, alte 40 de milioane de lei fiind ne­cesare reabilitării de drumuri judeţene.

“În actuala formulă, C.J. Timiş nu prea primeşte bani de la Guvern, nu prea face bani nici din surse proprii. Nu mai contează pentru cei care vor acest credit că împrumutăm judeţul pe 14 ani. Culmea e că şi acele sume alocate pe proiecte nu reprezintă valoarea totală a finanţării necesare. Şi atunci, de unde va mai lua C.J. Timiş bani, pentru a continua investiţiile, dacă se ajunge la gradul maxim de îndatorare?”

Consilier judeţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu

“Am văzut acea listă cu proiecte şi finanţări. E făcută mai mult după ure­che, ca să iasă suma cu care vrea să se împrumute C.J. Timiş. Nu consider că vreuna din aceste investiţii poate fi considerată prioritară pentru judeţ. Justificările acestea sunt nişte abureli, ca să se justifice contractarea acelui credit. Realitatea e că, în actuala formulă, C.J. Timiş nu prea primeşte bani de la Guvern, nu prea face bani nici din surse proprii, aşa că, probabil, nu are ce cheltui. Nu mai contează pen­­tru cei care vor acest credit că împru­mutăm judeţul pe 14 ani. Culmea e că şi acele sume alocate pe proiecte nu reprezintă valoarea totală a finanţării necesare. Şi atunci, de unde va mai lua C.J. Timiş bani, pentru a continua investiţiile, dacă se ajunge la gradul maxim de îndatorare?”, spune consilie­rul judeţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu, care se opune contractării acestui credit de către Consiliul Judeţean.

Împrumut contestat

Consilierii P.D.-L., care se opun contractării împrumutului de 200 de milioane de lei de către C.J. Timiş, sus­ţin că valoarea acestui credit este foar­te mare, iar gradul de îndatorare al ju­deţului, după contractarea acestui cre­dit, blochează obţinerea altuia, în cazul în care pe viitor se impune să se apele­ze la această formă de finanţare a in­vestiţiilor judeţene. Aceştia mai spun că, din calculele făcute, după contrac­ta­rea creditului, gradul de îndatorare va fi de 26% şi se întreabă ce va face C.J. Timiş dacă, până când va termina de rambursat acest credit, va inter­veni o nevoie urgentă de finanţare.

În momentul de faţă, gradul de îndatorare al C.J. Timiş este de 9,11%, iar conducerea instituţiei consideră că mai există suficiente posibilităţi de îndatorare până la limita legală de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul că Timişul are în derulare un împrumut, care se rambursează în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 până în luna martie 2028.