La adresa directorului Muzeului de Artă din Timişoara s-au acumulat nemulţumiri ale unor foşti şi actuali angajaţi, nemulţumiri ce au ajuns, recent, şi în spaţiul public. Acestea vizează modul în care Victor Neumann conduce această instituţie de artă, orientată, în ultimii ani, dinspre muzeografia de artă spre istoria conceptuală, şi care se confruntă cu o lipsă de specialişti, din cauza modului în care se fac angajările. În timp ce directorul Muzeului de Artă ne transmite că CV-urile sunt… confidenţiale, preşedintele CJ Timiş, finanţatorul acestei instituţii, se eschivează de la răspuns.

Un Muzeu de Artă orientat spre istorie conceptuală

Printr-o scrisoare deschisă, prof. dr. Rodica Vârtaciu, cercetător I, fost șef al Secției de Artă a Muzeului de Artă Timişoara, atrăgea recent atenţia că schimbările survenite aici în ultimul timp îl distanțează de celelalte muzee de artă din România.

„Muzeul de Artă Timișoara a fost foarte cunoscut  printre muzeele de artă din țară, și nu numai, prin valoarea colecțiilor sale constituite printre primele încă din secolul al XIX-lea, prin valoarea activității sale muzeografice și, nu în ultimul rând, prin valoarea personalului care, în ultimul secol, a activat în cadrul acestui muzeu. Încetul cu încetul, orientarea muzeului s-a îndepărtat de legislația promovată de Ministerul Culturii, atingând domenii adiacente cercetării în istoria artei și în muzeografia de artă, tinzând să acopere domenii de istorie culturală, interacțiuni între acestea, dominate de cercetările conceptuale”, atrage atenţia Rodica Vârtaciu.

Adăugând că acest fapt ar fi benefic, ducând la modernizarea activității muzeului, dacă nu s-ar face în detrimentul normelor de existență ale unui muzeu de artă, în care primează cercetarea, expunerea și promovarea colecției. „Datorită existenței acestei colecții trăiește și funcționează acest muzeu și ea impune reguli de funcționare promovate de legislația în vigoare emisă de Ministerul Culturii. Din păcate, domnul director Victor Neuman se pare că nu are înțelegere pentru legislația impusă în muzeologia de artă. Prin pensionarea unor muzeografi de valoare, personalul muzeului nu a fost îmbogățit cu muzeografi cu studii de specialitate sau care au fost formați la cursurile de perfecționare organizare de Centrul de Pregătire Profesională în Cultură inițiate de Ministerul Culturii, muzeografi care să studieze, în primul rând, colecția și viața artistică a ariei culturale de care aparținem, activitatea acestora trebuind să vizeze clasarea colecției după cele mai noi norme muzeologice, elaborarea de tematici expoziționale și desfășurarea unor cercetări specifice patrimoniului muzeal”, adaugă fostul șef al Secției de Artă a Muzeului de Artă.

Rodica Vârtaciu mai spune că angajarea în muzeu se desfășoară după o bibliografie unică în țară, în care predomină cărțile directorului Victor Neuman, „care, chiar dacă sunt apreciate în domeniul istoriei, filosofiei, interculturalității și conceptualității, nu dispun de materialul de bază necesar unui muzeograf de artă.”

Rodica Vârtaciu atrage atenţia şi asupra modului în care se fac angajări la Muzeul de Artă: „Recent s-a ţinut examenul de angajare cu o comisie formată dintr-o profesoară de engleză şi una de latină şi domnul director Neuman”.

În plus, spune Rodica Vârtaciu, în ultimii ani, Muzeul de Artă Timișoara nu s-a prezentat țării cu o mare sesiune științifică pe probleme de artă, conservare și expoziții, de modernizare a activității și nu a organizat evenimente majore legate de colecția sa de artă și de aria noastră culturală, la care să participe colegi din țară și străinătate, organizată la nivel european. „Cred că este foarte importantă formarea specialiștilor și valorificarea cunoștințelor acestora, care sunt în general greu dobândite și care, din păcate, nu sunt la justa lor valoare evaluate în momentul de față. Să nu ne mirăm atunci dacă nu suntem competitivi și participanți la marile evenimente internaționale în domeniu, iar publicațiile noastre nu apar în bibliografia altor muzee”, îşi încheie scrisoarea deschisă Rodica Vârtaciu.

La Muzeul de Artă, CV-urile sunt… confidenţiale

Referitor la modul de angajare şi la calificarea personalului Muzeului de Artă din Timişoara, i-am adresat directorului acestei instituţii, Victor Neumann, trei întrebări:

1. Care este data angajării şefilor de Secţie din Muzeul de Artă, a muzeografilor, a restauratorilor şi conservatorilor? Solicitând CV-ul fiecăruia dintre ei care, în mod normal, ar trebui să se regăsească pe site-ul instituţiei.
2. Pe ce criterii a fost desemnată comisia concursului de angajare pe un post de muzeograf din data de 23 iunie a.c., comisie compusă din specialişti în istorie, limba latină și limba engleză? De ce în această comisie nu s-a regăsit niciun specialist în domeniul în care s-a făcut angajarea?
3. Cine şi pe ce criterii stabileşte bibliografia la concursurile de angajare?

Victor Neumann ne transmite că la Muzeul de Artă există o singură Secţie de specialitate, iar postul de şef al acestei secţii este vacant. Şi menţionează că funcţiile pe care sunt angajaţi cei cinci muzeografi, trei conservatori şi doi restauratori ai muzeului – jumătate dintrei ei, angajaţi după 2014 – sunt de execuţie.

În schimb, refuză să ne pună la dispoziţie CV-urile lor, pe motiv că „documentele solicitate conţin date personale şi, prin urmare, confidenţiale”. Un răspuns aiuritor, care pare să confirme acuzaţiile angajării unor oameni a căror pregătire nu are tangenţă cu activitatea unui muzeu de artă.

Referitor la desemnarea comisiei de concurs pentru un post de muzeograf, comisie compusă din specialişti în istorie, limbă latină și limbă engleză, Victor Neumann invocă, în stabilirea ei, HG 286/2011, referitoare la aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post în sectorul bugetar. Şi susţine că membrii comisiei – un specialist în istorie, unul în latină și unul în engleză – sunt „persoane cu pregătire şi experienţă profesională în domeniile postului pentru care s-a organizat concursul şi în domeniile de activitate ale muzeului”. Adică, ale celui de muzeograf care necesită „o pregătire multidisciplinară în domenii ca arte plastice, ştiinţe umaniste (istorie, filologie, filozofie), ştiinţe social-politice”.

Obiectivul Muzeului de Artă, subliniază Victor Neumann, este, potrivit Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, acela de a „colecţiona, conserva, cerceta, restaura, comunica şi expune mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane în contextul diferitelor perioade istorice”. Prin urmare, „comisia concursului de angajare pe postul de muzeograf, din data de 23 iunie, a fost legal constituită.”

Cât priveşte bibliografia la concursurile de angajare, în care, spun foşti angajaţi, predomină cărțile directorului Victor Neuman, ni se comunică faptul că este stabilită, în conformitate cu aceeaşi HG 286/2011, de către compartimentele specializate din muzeu care propun organizarea concursului sau, după caz, de comisia de concurs, directorul muzeului fiind cel care o aprobă.

Preşedintele CJ Timiş, finanţatorul muzeului, refuză să răspundă

L-am întrebat şi pe Sorin Grindeanu, noul preşedinte al CJ Timiş – instituţie căreia i se subordonează Muzeul de Artă şi pe care o finanţează – dacă CJ Timiş verifică modul în care se fac angajările la Muzeul de Artă Timişoara şi dacă acestea – de la stabilirea bibliografiei, la cerinţele impuse candidaţilor şi componenţa comisiilor examinatoare – sunt în concordanţă cu legislaţia iniţiată de Ministerul Culturii şi aplicabilă muzeelor?

La fel, am încercat să aflăm, tot de la CJ Timiş, câteva aspecte ce ţin de finanţarea muzeului şi de modul – discreţionar, în unele situaţii, acuză actuali angajaţi ai muzeului – în care este cheltuit banul public.

Preşedintele CJ Timiş se eschivează, însă, de la un răspuns, transmiţându-ne, printr-o adresă pe care nu o semnează, că solicitarea noastră de informaţii a fost redirecţionată către Muzeul de Artă…

Asupra acestor aspecte vom reveni, însă, într-un alt articol, după ce vom primi răspuns de la Muzeul de Artă.

Cum a ajuns Victor Neumann director la Muzeul de Artă

Victor Neumann a ajuns la conducerea Muzeului de Artă Timişoara, în septembrie 2013, după un concurs la care a fost unicul candidat. Şi după ce majoritatea consilierilor judeţeni votaseră pentru încheierea anticipată a mandatului de director al lui Marcel Tolcea, care urma să se încheie în 2014. S-a încheiat mai repede doar pentru că aşa decisese Comisia de evaluare a performanţelor manageriale ale directorului Muzeului de Artă, din cadrul CJ Timiş, care a apreciat activitatea lui Marcel Tolcea ca fiind de nota… 5,89.  Printre cei care l-au evaluat se regăseau, în contradicţie cu logica, un istoric şi un fost şef de sindicat, consilier judeţean PSD. Şi doi profesori universitari de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, dar despre care angajaţii Muzeului nu-şi aminteau să-i fi văzut vreodată călcând pragul instituţiei, nici măcar la un vernisaj de pictură.

Întrebată care au fost concret minusurile identificate în manageriatul lui Marcel Tolcea, conducerea CJ Timiş de la vremea respectivă a refuzat să răspundă…

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.