Pe parcursul a două şedinţe de plen ale Consiliului Local Timişoara, aproape jumătate din timpul şedinţei, a fost dezbătut viitorul contract de ecarisaj pe care Direcţia de Mediu a Primăriei se pregăteşte să-l încheie pentru următorii trei ani. În ciuda acestor discuţii, chestiuni precum necesitatea prevederii de cheltuieli neprevăzute sau necesitatea refrigerării câinilor morţi timp de trei zile, nu au primit lămuriri. Deocamdată proiectul de contract a fost respins, dar urmează să fie repus în curând pe ordinea de zi.

Tarifare cu semne de întrebare

„Este un proiect de hotărâre ce pare făcut cu adresă pentru o anumită firmă. Am primit o notă de informare. «Toate legile», adică legile la care se referă, este Legea 101/2001, iar Instituţia aşa-zisă a Prefectului dă o recomandare Serviciului de Achiziţii Publice.”
 

Consilier local PDL Simion Moşiu

Un subiect constant de controverse pe parcursul ultimelor şedinţe de plen ale Primăriei a fost modul în care Direcţia de Mediu a Municipalităţii vrea să delege activitatea de ecarisaj pe următorii trei ani, prin „Proiectul de hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Consiliului Local privind stabilirea modalităţii de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare pentru activitatea de colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora unităţilor de ecarisaj şi aprobarea documentaţiei de atribuire”.

Prima nelămurire a aleşilor locali a plecat de la tarifele stipulate în viitorul contract. De exemplu, colectarea şi transportul cadavrelor de animale găsite pe domeniul public costă 2.400 de lei /animal, iar depozitarea în camera frigorifică –7.200 de lei/animal. Explicaţia Direcţiei de Mediu, că sunt „totaluri pe trei ani, nu tarife pe operaţie” nu l-a convins nici pe primarul Nicolae Robu. „Eu înţeleg că ar fi vorba de număr de câini, de cadavre de câini care vor fi transportate. Numai că, având alături unitatea de măsura lei pe cap şi apoi cantitatea, te gândeşti că e legat de unitatea de măsură”, spune edilul Timişoarei.

În replică, Adrian Bere, şeful Direcţiei de Mediu, susţine că s-a făcut o notă de estimare în funcţie de numărul de animale de pe domeniul public, iar estimarea „este făcută pentru trei ani de zile, fiindcă s-a modificat legea de salubrizare, legea în care este prevăzută şi ridicarea cadavrelor de pe domeniul public. Acolo este stipulat că este activitate separată faţă de activitatea de management al populaţiei canine.”

Consilierii locali contestatari spun însă că varianta aceasta nu îşi găseşte nici rostul, nici logica. „Direcţia de Mediu vrea să ne facă să credem că nu s-a ştiut până acum de prevederile unei legi din 2001 şi că acum trebuie altă firmă, alt contract, pe alţi bani publici. De ce nu poate face Retim-ul asta? Se justifică să facem contract cu o firmă care să strângă doi câini morţi, pe săptămână, de pe şosea? E la fel ca la contractul cu tăierea crengilor, care, chipurile, e altă activitate decât amenajarea spaţiilor verzi. Mă întreb de ce nu se gândesc cei care au întocmit acest contract că ar putea să dea cu subsemnatul într-o bună zi pentru toate aceste aberaţii”, spune consilierul local PDL Simion Moşiu.

Răspundere asumată cu dificultate

Pentru că existau dubii legate de oportunitatea şi caracterul legal al conţinutului propunerii de contract, primarul Timişoarei a intervenit, precizând că răspunderea este în totalitate a conducerii Direcţiei de Mediu. „Nici consilierii şi nici primarul nu avem de unde să cunoaştem aceste detalii tehnice. Noi ,când ne pronunţăm, ne bazăm pe faptul că tot ceea ce ne propuneţi dumneavoastră este în acord cu legea şi, când afirmaţi aici în plenul consiliului şi se înregistrează ce afirmaţi că aşa prevede legea, eu cred că sunteţi conştient că  răspundeţi pentru lucrurile acestea”, a mai spus Nicolae Robu.

Până la urmă, şi răspunderea s-a dovedit a fi o problemă, reprezentanţii Direcţiei de Mediu menţionând că „în referatul de specialitate este avizat inclusiv juridic din punct de vedere al legalităţii”, lucru care a generat o reacţie virulentă din partea secretarului Primăriei, Ioan Cojocari, care răspunde de Serviciul Juridic al Primăriei: “Nu băgaţi Juridicul acum, că, dacă vreţi cu referate să vă avizaţi, atunci nu mai avizăm nimic. Ştiţi cum a venit materialul ăsta, cum s-a discutat şi care sunt problemele. Sigur că, din punct de vedere legal, este o marjă, o limită, dar pe ce a fost aici se suprapun nişte treburi.”

Neclarităţi care aşteaptă să fie lămurite

„Povestea din spatele acestui subiect este mai veche si vine chiar din mandatul trecut. Pentru fiecare cadavru de câine colectat de pe domeniul public erau decontaţi 50 de kilometri de deplasare. Peste un miliard de lei vechi erau achitaţi lunar.”
 

Consilier local PDL Ştefan Sandu

Cert este că şi după a doua şedinţă de Consiliu Local în care s-a luat în discuţie acest viitor contract, nu s-a reuşit să se lămurească mare lucru. În primul rând, nu s-a venit cu argumente clare din partea Direcţiei de Mediu cu privire la necesitatea atribuirii acestui contract pe o perioadă de trei ani, la fel cum s-a întâmplat cu alte contracte. Reprezentanţii acestei Direcţii a Primăriei spun că „propunerea a fost de trei ani de zile „pentru a rezolva această problemă conform legislaţiei în vigoare, iar modificarea tarifelor se face în funcţie de rata inflaţiei dată de la Statistică din anul precedent”. Asta, deşi consilierii care au cerut lămuriri au spus că „legislaţia în vigoare nu prevede obligativitatea încheierii unui contract pe trei ani, în niciun domeniu”.

Nici congelarea câinilor timp de trei zile nu a fost lămurită, ca oportunitate, deşi Primăria ar trebui, conform acestui contract. „Contractul precizează că fiecare animal e ţinut trei zile. De ce trei zile?”, se întreabă consilierii care cred că nici păstrarea „peste weekend” a animalelor moarte nu justifică timpul de trei zile de refrigerare prevăzut, contra cost, pentru fiecare animal. „Probabil că s-a prevăzut acest timp de trei zile în ideea că animalul poate învia peste trei zile”, glumeşte Simion Moşiu.

O enigmă a rămas şi estimarea medie de 25 de kilograme pe animal cules. „Nu ştiu de unde au scos cifra asta. Cât cântăreşte un câine? Sau firma va culege numai cai morţi de pe şosele? De unde cai? Şi câte ciori intră în 25 de kilograme? Probabil o sută. Şi atunci de unde cantitatea de 25 de kilograme?” se întreabă Simion Moşiu.

În opinia sa, contractul, dacă este lăsat în această formă, poate favoriza o anumită firmă: „Este un proiect de hotărâre ce pare făcut cu adresă pentru o anumită firmă. Am primit o notă de informare. «Toate legile», adică legile la care se referă, este Legea 101/2001, iar Instituţia aşa-zisă a Prefectului dă o recomandare Serviciului de Achiziţii Publice. Şi tot acest proiect de hotărâre a luat naştere în urma propunerii Executivului, respectiv a raportului de audit public intern din 2013. În niciun caz nu s–a schimbat legislaţia”, a precizat Simion Moşiu.

Unii consilierii locali au dubii şi raportate de experienţa de până acum a Primăriei Timişoara în ceea ce priveşte unele contracte pentru activitatea de ecarisaj. „Povestea din spatele acestui subiect este mai veche si vine chiar din mandatul trecut, când la o analiză a facturilor care se trimiteau către Primărie rezultau nişte cifre interesante, respectiv pentru fiecare cadavru de câine colectat de pe domeniul public erau decontaţi 50 de kilometri de deplasare. Cantităţile care facturate erau total aberante şi fără niciun fel de control din partea Primăriei. Peste un miliard de lei vechi erau achitaţi lunar pentru un serviciu care nu se prea vedea pe stradă”, a declarat consilierul local PDL Ştefan Constantin Sandu.

Cert este că toate aceste controverse au făcut ca, deocamdată, proiectul de contract pentru achiziţionare de servicii de ecarisaj să fie retras. „Urmează să fie reformulat, şi sperăm să nu se mai vină cu chestiuni neclare”, mai spune Simion Moşiu.

„Nelipsiţii” 5% pentru cheltuieli neprevăzute

La fel ca la alte proiecte ce vizau delegarea de contracte, şi la acest proiect de contract de ecarisaj a fost prevăzută „tradiţionala” marjă pentru cheltuieli neprevăzute. Care apare pe mai multe achiziţii de servicii ale Primăriei.

De exemplu, Municipalitatea a prevăzut un astfel de buget şi pentru celebrul proiect de supraveghere video pentru creşterea siguranţei în municipiu, deşi e greu de estimat ce ar putea apărea neprevăzut la montarea de camere video în intersecţii. Pentru că nu e o lucrare care să presupună săpături cu perforări de cabluri sau vreun proiect cu surprize, cum poate fi, de exemplu, cel al pasajului subteran din zona Michelangelo.

Un scandal, ce a dus inclusiv la interpelări parlamentare, a iscat un alt proiect derulat de Municipalitate, şi anume „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega”. Proiectul a fost adjudecat cu 25 de milioane de lei, dar valoarea totală estimată a fost calculată de Primărie la 33,4 milioane de lei fără TVA. Din aceşti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimată pentru execuţia lucrărilor de reabilitare a zonei – construcţii şi instalaţii pentru investiţia de bază, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocată „contravalorii lucrărilor diverse şi neprevăzute” –  o sumă mare, raportată la proiect şi la faptul că acest gen de alocări de sume pentru lucrări neprevăzute a generat nu o dată controverse în Consiliul Local.