Din cauza lipsei de personal, logistică sau timp, controalele vamale au o marjă de eroare, în sensul că nu este posibil să se verifice cu minuţiozitate toate transporturile de bunuri intrate pe teritoriul României. Totuşi, un raport recent al Curţii de Conturi scoate la iveală faptul că această rată este foarte mare: aproximativ 75% din declaraţiile vamale de import nu sunt verificate nici documentar, nici faptic. În cazul zonei de vest a ţării, este vorba de aproximativ 46.000 de declaraţii vamale pe an.

Importuri fără control

Într-un raport recent privind controlul vamal efectuat în România de structurile de specialitate, Curtea de Conturi face public faptul că trei sferturi din declaraţiile vamale de import procesate de către structurile vamale nu au parte de niciun fel de verificări. Inspectorii Curţii de Conturi au constatat că, raportat la ultimul an verificat, “aproximativ 15% din declaraţiile vamale de import procesate au fost verificate fizic şi documentar, în timp ce 9% au fost verificate doar documentar, iar restul de 76% din importuri nu au fost supuse niciunei verificări faptice sau documentare cu privire la corectitudinea datelor înscrise în declaraţiile vamale de import”.

Raportat la Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, concluzia este că, în ultimul an, au existat doar 6.119 declaraţii vamale supuse controlului documentar şi fizic, 8.042 de declaraţii la care s-a efectuat doar control documentar, fără a se mai efectua control fizic, şi 46.000 de declaraţii vamale la care nu s-a efectuat nici control fizic, nici documentar. “Concluzia este că aproximativ un sfert din importurile realizate pe teritoriul României sunt supuse unui control la momentul introducerii bunurilor pe teritoriul ţării”, se arată în raportul Curţii de Conturi. Procentul importurilor controlate este, ca atare, foarte mic şi ridică semne de întrebare cu privire la posibilităţile mari ca Statul să fie fraudat prin importuri subevaluate.

Pe lângă această marjă de non-control mare, echipa de inspectori a Curţii de Conturi a mai constatat nevalorificarea şi neutilizarea unor instrumente de control intern privind corectitudinea acordării liberului de vamă, care permit investigarea modului de acordare a acestuia, în cazul declaraţiilor vamale şi în cazurile în care s-au stabilit drepturi vamale suplimentare cu ocazia controlului vamal ulterior. De asemenea, s-a mai constatat că există obiceiul acordării liberului de vamă fără a se cunoaşte cu certitudine felul mărfurilor, că se obişnuieşte stabilirea incorectă a cuantumului garanţiilor instituite asupra importurilor de produse accizabile şi, de asemenea, că este o obişnuinţă restituirea unor garanţii înaintea stabilirii încadrării tarifare certe a produselor accizabile importate.

Reorganizare cu efecte nedorite

Este greu de apreciat în momentul de faţă dacă aceste probleme sunt sau nu generate de reorganizările prin care a trecut Vama în ultimii ani. Anul trecut, deşi conducerea Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara dădea asigurări că noua schemă de organizare a sistemului vamal, prin încorporare în A.N.A.F., nu a adus nicio perturbare a activităţii, reprezentanţii Sindicatului Vameşilor şi Poliţiştilor “Pro Lex” erau de altă părere. Aceştia susţineau că reorganizarea a blocat distribuirea şi comercializarea produselor accizabile în mai multe judeţe, inclusiv în vestul ţării, iar în anumite regiuni, preluarea atribuţiilor şi a personalului autorităţii vamale de către Direcţiile Generale Regionale a Finanţelor Publice a fost realizată doar declarativ.

Noua schemă de organizare a dus şi la disponibilizarea a 35 de angajaţi din structura Direcţiei Regionale Timişoara. Sindicaliştii timişeni spuneau că nu înţeleg de ce se fac aceste disponibilizări acum şi de ce ele se operează la Regionala timişoreană, atâta vreme cât la Regionala Vamală Bucureşti nu se fac disponibilizări, iar la Regionala Iaşi, de exemplu, prin reorganizare, sunt create posturi în plus. Aceasta în condiţiile în care surse din sistem au mai precizat că Biroul Vamal Moraviţa, de pildă, a fost defavorizat în mod constant în ceea ce priveşte personalul angajat, în comparaţie cu birouri vamale de la graniţa de est, care au acelaşi specific şi aproximativ acelaşi volum de trafic. Aceasta după ce, la reorganizarea anterioară, Vama Moraviţa, fără niciun fel de explicaţie, a fost degradată la birou vamal de grad 2 şi a pierdut aproape jumătate din personal rămânând cu 50 de angajaţi. Acum s-a revenit, este din nou birou vamal de grad 1, dar tot cu personal insuficient în raport cu specificul, traficul şi poziţionarea sa.

“Mi-e greu să apreciez ce efecte benefice a avut această reorganizare. Deşi se spunea că în noua formulă se vor face controale mai multe, la agenţii economici mari, acest lucru nu îl prea văd. Am înţeles că, după reorganizare, s-a ajuns ca mai mult de jumătate din amenzile date să fie contestate. Ca atare, Statul nu încasează aceşti bani. Şi se fac raportări pe constatări, nu pe încasări. Aşadar, rezultatele prezentate sunt distorsionate. Aş spune că reorganizarea nu a dat rezultatele scontate. Oricum, au fost prezentate nişte forme ale unor acte normative de reorganizare, şi când am fost chemaţi, ca sindicate, la negocieri ni s-au dat cu totul alte forme, pe care nu le mai văzusem până atunci. S-au făcut nişte modificări pentru care nimeni nu era pregătit, şi acele terorii, legate de faptul că ar fi fost solicitate de către Vamă şi Garda Financiară nu stau în picioare, pentru că aceste structuri au cerut doar o colaborare mai bună între Garda Financiară şi Vamă, în niciun caz forma la care s-a ajuns acum”, spune Voinea Negoiţă, vicepreşedintele Sindicatului Vameşilor şi Poliţiştilor “Pro Lex”. Care mai susţine că această formă de organizare, cu o Direcţie Antifraudă Fiscală, a mai fost încercată, între 2007 şi 2009, şi s-a dovedit a fi un eşec, fiind destul de slabe şansele să funcţioneze în actuala formulă.

Echipament de un milion de euro zace nefolosit

Procentul extrem de mare de importuri neverificate nici scriptic, nici faptic în vestul ţării este surprinzător şi din perspectiva faptului că Biroul Vamal Moraviţa a fost dotat în vara anului 2009 cu cel mai performant echipament din lume pentru combaterea contrabandei, dispozitivul Roboscan, invenţie care a câştigat marele premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva. Deşi în alte puncte vamale dispozitivul, cu o valoare de peste un milion de euro, a ajutat la capturarea unor cantităţi importante de tutun, la Moraviţa, operatorii Roboscan nu au reuşit să descopere mare lucru cu acest dispozitiv. De-a lungul anilor care s-au scurs de la instalare, funcţionarea Roboscan la Moraviţa a fost întreruptă de perioade, unele destul de lungi, de inactivitate. După ce a fost adus, timp de aproape un an dispozitivul a stat neutilizat, pentru că, potrivit afirmaţiilor conducerii Direcţiei Regionale Vamale Timişoara, trebuia realizată o platformă de beton de către Poliţia de Frontieră, pe care să fie pus sistemul Roboscan. Deşi acesta, fiind mobil, putea funcţiona şi fără acea platformă.

După care echipamentul a fost dus la Bucureşti, pentru o lungă perioadă de revizie. I s-au ridicat parametrii de rezoluţie şi i s-a mai pus o sursă radioactivă, urmând să opereze cu două surse. După care s-a aşteptat din nou să se obţină autorizaţie de la Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, pentru cea de a doua sursă radioactivă – C.N.A.C.N. fiind instituţia care trebuie să certifice şi să omologheze ca sigur pentru utilizare orice echipament care foloseşte surse radioactive.

Când în sfârşit s-a obţinut şi această autorizaţie, s-a constatat că nu mai are cine să opereze dispozitivul. Şi aceasta pentru că, în cursul procesului de restructurare şi reorganizare iniţiat de către Autoritatea Naţională a Vămilor, la Moraviţa au fost puşi pe liber operatorii specializaţi pe utilizarea şi operarea dispozitivului Roboscan.

Ulterior, pe raza Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara a mai rămas de fapt un singur specialist care ştia să folosească Roboscan-ul şi care activa la Biroul Vamal Porţile de Fier I, fiind detaşat, în lipsă de alte soluţii, la Moraviţa. Cum nu putea lucra în flux continuu, timpii în care nu deservea dispozitivul erau timpi morţi.

Situaţia nu a fost specifică doar Biroului Vamal Moraviţa, ci e valabilă aproape pentru întreaga ţară. Reprezentanţii Sindicatului Vameşilor şi Poliţiştilor „Pro Lex” spun că au fost daţi afară foarte mulţi agenţi vamali specializaţi pe operarea dispozitivului Roboscan în toată ţara. Şi nu s-au făcut redistribuiri pe funcţiile respective. Mai mult, era normal ca funcţiile de operatori ai acestor dispozitive să fie primele scoase la concurs de către A.N.V. Lucru care nu s-a întâmplat.