Nici Municipalitatea, la fel ca şi Consiliul Judeţean, nu pare să mai aştepte fonduri pentru investiţii de la Guvern

Credit de 35 de milioane de euro – „fond de investiţii” la Primăria Timişoara

Primaria TimisoaraPrintr-un proiect de hotărâre publicat zilele trecute, Primăria Timişoara îşi anunţă intenţia de a susţine noi investiţii cu un credit în valoare de 35 de milioane de euro, pentru finanţarea mai multor investiţii considerate prioritare pentru municipiu. Raportat la creditele contractate, se pare că atât Consiliul Judeţean, cât şi Primăria Timişoara au renunţat la ideea posibilităţii finanţării obiectivelor de investiţii din banii primiţi de la Guvern.

 

Investiţii pe datorie

Conform unui proiect de hotărâre de Consiliu Local publicat zilele trecute, Primăria Timişoara doreşte contractarea unei finanţări rambursabile externe în valoare de maximum 35.000.000 de euro sau echivalent în lei. Împrumutul a fost aprobat „în principiu” de acum un an, finanţarea rambursabilă externă urmând a fi obţinută de la instituţia financiară International Finance Corporation. Banii urmează să fie utilizaţi pentru finanţarea integrală sau parţială ori cofinanţarea şi/sau prefinanţarea a 21 de obiective de investiţii publice de interes local, care beneficiază de finanţare europeană.

Banii vor fi folosiţi pentru următoarele proiecte europene: reabilitarea malurilor Begăi – care costă 510.000 de euro, retehnologizarea Colterm – 12.520.000 de euro, modernizarea străzii Cloşca şi extinderea la patru benzi pe sectorul bulevardul Cetăţii – strada Ovidiu Balea – 500.000 de euro, amenajare complex rutier Michelangelo etapa 1 – 5.650.000 de euro, trafic management şi supraveghere video – 2.800.000 de euro, reabilitare linii de tramvai şi modernizare trame stradale pe strada Ştefan cel Mare – 2.700.000 de euro, extindere reţea troleibuz Dumbrăviţa – 2.000.000 de euro, incubator de afaceri Dumbrăviţa – 320.000 de euro, reabilitarea Centrului de zi pentru copii cu dizabilităţi “Podul Lung” – 530.000 de euro, modernizarea staţiilor de transport public intermodal Timişoara – 800.000 de euro, reabilitarea Cantinei de Ajutor Social – 150.000 de euro, reabilitarea străzii Iancu Văcărescu, tronsonul între b-dul Regele Carol şi splaiul Tudor Vladimirescu – 850.000 de euro, Centrul IT&C – 2.640.000 de euro, reabilitarea şi echiparea infrastructurii Serviciului pentru Protecţia Copilului şi Familiei Timişoara – 160.000 de euro, Centrul regional de competenţe si dezvoltare a furnizorilor în sectorul automotive – 830.000 de euro, sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii in Timişoara – 330.000 de euro, dezvoltarea unui sistem de centre medicale de excelenţă pentru îmbunătăţirea diagnosticului antenatal al malformaţiilor fetale în aria Timişoara-Vârşeţ – 250.000 de euro, SEED – Speeding Every European Digital – 55.000 de euro, reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timişoara – 1.100.000 de euro, reabilitare clădire pentru persoane în dificultate – 225.000 de euro şi extindere şi modernizare sistem de alimentare cu apă şi canalizare în Timiş, proiect Aquatim – 80.000 de euro.

Ulterior au fost semnate contractele de finanţare din fonduri europene nerambursabile pentru proiectele „Extindere reţea troleibuz Ghiroda (Accesibilizarea zonei prin extinderea reţelei de troleibuze Timişoara Ghiroda”,  şi „Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe din Municipiul Timişoara, pentru familii cu un venit mediu lunar sub 500 şi 350 de euro.”

Având în vedere necesitatea de a asigura resursele financiare pentru demararea acestor proiecte, Primăria a propus includerea acestor noi obiective pe lista iniţială, lucru care dovedeşte că a renunţat la speranţele de a finanţa noi obiective de investiţii din eventualii bani pe care i-ar putea primi de la buget.

„Nu ştiu dacă e soluţia cea mai bună de finanţare, depinde de gradul de îndatorare al Primăriei. Cert este că, oricum, contractarea acestui credit arată că Primăria nu pare să mai aibă speranţe de obţinere a unor fonduri de investiţii importante de la Guvern. E o problemă a actualei administraţii, care în prima fază s-a lăudat că va atrage multe fonduri cu sprijinul Guvernului. S-a dovedit însă că, excpetând o serie de sume nesemnificative, cum e cea dată pentru Spitalul de Copii, proiectele importante ale Timişoarei au fost uitate de către actualul Guvern”, ne-a declarat consilierul local Flavius Boncea.

Anul trecut, primarul Nicolae Robu motiva decizia contractării împrumutului prin faptul că bugetul local nu dispune de fondurile necesar pentru finanţarea, cofinanţarea şi prefinanţarea obiectivelor de investiţii, pentru asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor financiare şi pentru minimizarea costurilor finanţării. Asta în condiţiile în care, la începutul anului trecut, reprezentanţii Primăriei Timişoara anunţau că oraşul dispune de un buget record, de aproape 300 de milioane de euro. Ulterior, după ce s-a văzut că nici în 2013, nici în 2014 Guvernul nu a acordat niciun leu pentru obiectivele de investiţii importante ale Timişoarei.

Înainte de contractarea acestui împrumut, Primăria Timişoara avea un grad de îndatorare de 21,02%. În urma calculelor făcute de către reprezentanţii Municipalităţii, gradul de îndatorare al Primăriei în anul 2025, când va fi rambursat împrumutul, va fi de 4,83%.

În prezent, Municipalitatea mai are în derulare câteva credite: unul în valoare de 7,3 milioane de euro, încheiat în 2006, cu Raiffeisen Bank, pentru achiziţia de troleibuze, a cărui rambursare va fi finalizată în 2017, şi un alt împrumut, luat de la BancPost, în valoare de aproximativ 32.500.000 de lei, care trebuie rambursat până în 2017. La acestea se adaugă două credite în valoare totală de 16,2 milioane de lei, contractat în luna martie a anului trecut de la Ministerul Finanţelor pentru achitarea datoriilor. Banii trebuie înapoiaţi în cel mult cinci ani.

Aceleaşi „soluţii de finanţare” şi la Consiliul Judeţean

Plen CJT Consiliul Judetean foto CosminaCreditarea pare considerată şi la Consiliul Judeţean varianta cea mai sigură, şi probabil singura, de finanţare a investiţiilor. Decizia CJ Timiş de a contracta un credit bancar de 200 de milioane de lei, pentru o listă de proiecte de investiţii, a fost contestată de mai mulţi consilieri judeţeni. Aceştia spun că oficialii administraţiei judeţene trebuiau să identifice dacă nu există alte surse de finanţare, înainte de a îndatora administraţia judeţeană până aproape de limita permisă de lege.  

Considerând că nu e normal ca CJ Timiş să se îndatoreze prea mult şi că trebuie luate mai multe măsuri pentru a se creşte gradul de siguranţă şi transparenţă al acestei creditării, consilierii judeţeni PDL au propus amendamente menite să reglementeze această creditare. Rând pe rând, însă, acestea au fost respinse de fosta majoritate a USL, deşi scopul lor era să asigure că nu se va ajunge în situaţii de incapacitate de plată, că nu se vor plăti amenzi aberante şi că, efectiv, CJ Timiş are nevoie de aceşti bani.

Astfel, un amendament care prevedea că se aprobă contractarea finanţării rambursabile pentru proiectele deja aprobate, pentru a se asigura cofinanţarea, a fost respins, nu se ştie din ce motive. Comisia pentru cooperare internă şi externă a CJ Timiş a făcut şi ea un amendament, care stipula că o parte din proiectele care se doresc a fi finanţate din acest credit au doar nota de fundamentare nu au toate proiecţie în realitate şi nu se ştie dacă, în aceste condiţii, vor fi agreate de partenerii externi, care ar trebui să le asigure grosul finanţării. Şi acest amendament a fost respins. Aceeaşi Comisie a mai propus să nu se ia toţi banii, mergându-se doar pe ideea unei linii de credit la dispoziţia ordonatorului, linie care să fie deblocată doar pe proiecte concrete, pe baza de hotărâri ale CJ Timiş. Nici acest amendament nu a fost aprobat.

De asemenea, s-a mai solicitat să se completeze lista de proiecte finanţate prin credit cu stabilirea sumelor exacte pentru fiecare proiect, propunere de asemenea respinsă de majoritatea consilierilor CJ Timiş. Nici amendamentul său care prevedea doar să se respecte legea şi să să se scoată la licitaţie publică serviciul de consultanţă pentru contractarea finanţării nu a avut mai mult succes.

Respinse au fost şi amendamentele prin care s-a propus ca valoarea creditului să fie de maximum 100 de milioane de lei, gradul de îndatorare al judeţului să nu depăşească 20%, dobânda negociată să fie o dobândă fixă pe toată durata de 12 ani, cuprinsă între 4,5 şi 5%, comisionul de facilitate al creditului să fie zero, iar comisionul de gestiune să fie 0,01% pe an. Este greu de apreciat de ce aceste amendamente, care erau în mod clar în favoarea CJ Timiş, au fost respinse de fosta majoritate a consilierilor USL.

„Ce a rămas în urma acestei respingeri în serie este un credit deschis la dobânzi mari şi cu banii jos, deşi nu se ştie cu certitudine pentru ce vor fi chel­tuiţi aceşti bani, pentru care se vor plăti dobânzi deloc mici”, spunea consilierul judeţean PDL Marius Martinescu.

Nu trebuie uitat în acest context faptul că Timişul are în derulare un împrumut, care se rambursează în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 până în luna martie 2028.

Argumentele consilierilor USL care au votat acest proiect sunt doar că „din cauza constrângerilor bugetare pe anul 2013, cauzate în principal de creşterea continuă a cheltuielilor de capital, a investiţiilor în derulare sau noi care se implementează pe anii viitori, cele aferente cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri europene şi proiecte de infrastructură, Consiliul Judeţean Timiş poate asigura sumele necesare finanţării obiectivelor de investiţii doar prin contractarea unui nou credit bancar”.

Este absurd însă să se vorbească despre constrângeri bugetare, în condiţiile în care la alegeri se promitea că, în varianta în care administraţia judeţeană va fi adjudecată de USL, Timişul va deveni un favorizat al alocărilor financiare guvernamentale.

În momentul de faţă, gradul de îndatorare al administraţiei judeţene este de 9,11%, iar conducerea instituţiei consideră că mai există suficiente posibilităţi de îndatorare până la limita legală de 30% din media veniturilor proprii.

Print Friendly, PDF & Email