Galeria roşie-penală de la vârful Camerei Deputaţilor

PSD este partidul post-decembrist care a dat primul preşedinte de ţară trimis în judecată pentru infracțiuni contra umanității, apoi primul premier ajuns în închisoare şi primul preşedinte de Cameră a Deputaţilor băgat la puşcărie direct de pe funcţie. Iată că acum PSD mai adaugă o „reuşită” în istoria partidului, odată cu condamnarea, pentru fapte de corupţie, a unui al treilea preşedinte social-democrat al Camerei Deputaţilor.

 

După Adrian Năstase şi Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea este cel de-al treilea fost preşedinte social-democrat al Camerei Deputaţilor condamnat la închisoare, momentan în primă instanţă, pentru fapte de corupţie. Să ne amintim de faptele celor trei, în ordinea cronologică a condamnărilor.

Adrian Năstase, dublu codamnat penal, în iunie 2012 şi ianuarie 2014.

Fost preşedinte al Camerei Deputaţilor în două mandate – octombrie 1992-noiembrie 1996 şi decembrie 2004-martie 2006 –, Adrian Năstase a fost condamnat în două dosare corupţie. O sentinţă a primit-o în iunie 2012, în dosarul “Trofeul Calității” – care l-a transformat în primul prim-ministru post-decembrist ajuns în închisoare –, iar a doua, în ianuarie 2014, în dosarul „Zambaccian”.

Între cele două condamnări, PSD îl încununase cu o falsă aură de condamnat politic – pe care o poartă de atunci, având chiar indolenţa de a se compara cu Iuliu Maniu. La un congres al PSD din 2013, sute de membri de partid l-au întâmpinat ca pe o figură mesianică, iar Liviu Dragnea, pe atunci secretar general al PSD, l-a numit „simbol”. Neputându-şi imagina pe atunci că, peste câţiva ani, şi el va deveni un astfel de „simbol”.

Este relevant, în context, şi faptul că, în perioada în care Adrian Năstase a condus PSD, a fost consolidată oligarhia de partid, baronii roşii primind cu nemiluita bani publici și putere, legându-se unii de alții printr-un sistem de complicități perfide, prin îndatorare și tolerare reciproce. Aceea a fost perioada în care corupția devenise, indubitabil, endemică.

Liviu Dragnea, dublu condamnat penal, în aprilie 2016 şi mai 2019.

Este al treilea preşedinte social-democrat de Cameră a Deputaţilor condamnat la închisoare. Liviu Dragnea a ocupat funcţia aceasta în perioada decembrie 2016-mai 2019. Dublu condamnat penal, ca Adrian Năstase, Liviu Dragnea a stabilit şi el un record, fiind primul şef de Cameră a Deputaţilor care a plecat din funcţie direct la penitenciar, în mai 2019, după ce fusese condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu. Anterior, în aprilie 2016, a fost condamnat, la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru fapte de corupţie, în dosarul „Referendumul”. Între cele două condamnări, în ciuda faptului că situaţia sa judiciară ar fi trebuit să determine retragerea sa benevolă din prim-planul politic, Liviu Dragnea a fost ales să conducă PSD, iar mai apoi, propulsat în a treia funcţie a Statului român.

PSD i-a dat, de altfel, mână liberă să conducă discreţionar şi partidul, şi ţara. Să-și numească premieri de paie, care să emită la comandă ordonanțe de urgență pentru a schimba Codurile Penale în funcție de interesele lui personale și pe care să-i schimbe ca pe șosete la cea mai mică dovadă de nesupunere. Să-și docilizeze – o supunere vecină cu îndobitocirea – o majoritate parlamentară care nu a avut curajul să voteze altceva decât i s-a cerut. Să-și pună la picioare Guvern, Parlament și instituții ale statului. Să declare război împotriva altora, a celor pe care nu și le-a putut subordona și care, în opinia sa, erau vinovate pentru situația lui judiciară. Sub conducerea lui Liviu Dragnea, PSD a ajuns în situația halucinantă ca instituții ale statului de drept – parchete, instanțe, servicii de informații –, societate și civilă și presă nealiniate partidului să fie amenințate cu zdrobirea. Iar altele, MAI şi Jandarmeria, să fie folosite ca gardă pretoriană dispusă la abuzuri şi violenţe împotriva populaţiei paşnice.

Valeriu Zgonea, condamnat, în primă instanţă, în februarie 2020

A fost şef al Camerei Deputaţilor din iulie 2012 – vara tentativei de lovitură de stat orchestrată de USL care a schimbat, în câteva zile, şi conducerea Camerelor Parlamentului, şi a Avocatului Poporului şi a suspendat din funcţie preşedintele ţării –, până în iunie 2016. Atunci, după ce anterior fusese exclus din PSD întrucât intrase în coliziune cu Liviu Dragnea, a fost înlocuit, prin revocare, cu Florin Iordache. Pentru reamintire, dl Iordache avea să devină, în iarna lui 2017, alături de Sorin Grindeanu şi Liviu Dragnea, artizan al celebrei OUG 13, date #noapteacahoţii, pentru a-i păstra liderului PSD libertatea şi averea.

Iată-l acum pe Valeriu Zgonea, la început de februarie 2020, completând galeria foştilor preşedinţilor social-democraţi ai Camerei Deputaţilor condamnaţi la închisoare cu executare. A primit trei ani de închisoare pentru trafic de influenţă, pentru fapte comise în prima parte a mandatului de preşedinte al Camerei. Ceea ce-l diferenţiază, momentan, de ceilalţi doi, este faptul că sentinţa nu este încă definitivă.

Toate aceste aspecte, luate separat, dar mai ales puse cap la cap, spun multe nu doar despre politica de cadre a PSD, ci şi despre linia sa. În aproape 30 de ani, prin comportament de tip „famiglia”, PSD a trecut prin câteva etape definitorii: de la etapa de formare, când cei care trebuiau să tacă și să-i apere în fața justiției pe artizanii unui regim început prin crimă şi prin mistificarea adevărului au fost „cumpărați” cu sinecuri și „hălci” de Românie, la etapa de consolidare a oligarhiei și baronimii de partid, la cea de apărare a afacerilor penale și libertății unora, iar mai apoi, la etapa de apărare a averii și libertății unui singur om.

 

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.

Print Friendly, PDF & Email