Duplicitate la vârful CSM

Melania-CInceaCSM pare, nu o dată, că ignoră o parte a legii, aplicând-o doar pe cea convenabilă, comodă actualei conduceri. Pe cea care nu deranjează politicul prieten sau stăpân, permiţându-i să facă nestingherit presiuni asupra magistraţilor.

 

Garantul constituţional al independenţei Justiţiei, CSM, pare, de o vreme, să aplice parţial legea. Arătându-se deranjat mai cu seamă de declaraţiile unei aripi a politicului. Dacă în privinţa declaraţiilor lui Traian Băsescu, asistăm, de la începutul anului, la autosesizări în cascadă din partea CSM – însoţite de verdicte de genul “a încălcat independenţa Justiţiei” –, cele făcute de Victor Ponta nu au toate ecou.

27 aprilie 2015. La bilanţul guvernării USL/PSD în ultimii trei ani, dl Ponta declara: “Şi am mai promis ceva: Băsescu şi Udrea la închisoare! Parţial realizat”. O declaraţie foarte gravă care, se poate spune, transmite mai multe mesaje. De exemplu, că Elena Udrea a ajuns cercetată şi arestată pentru că aşa a vrut dl Ponta. Că, tot pentru că aşa vrea dl Ponta, unii se străduiesc să-l “agaţe” cumva şi pe fostul preşedinte Traian Băsescu sau măcar să-l tracaseze prin anchete penale. Coincidenţă sau nu, pe numele fostului preşedinte sunt deja câteva dosare penale, redeschise de Parchetul General, deşi fuseseră închise la un moment dat, nu lăsate în nelucrare pe motiv de imunitate. Deci, subsumat, că Justiţia acţionează la ordin. Nu l-am auzit pe preşedintele CSM, Marius Tudose, reacţionând, cum s-a întâmplat în cazurile care vizau afirmaţii făcute de Traian Băsescu. În accepţiunea sa, promisiunea premierului României de “a băga la puşcărie” rivali politici nu pare să fi fost o declaraţie care să afecteze prestigiul Justiţiei, nici să-i pună la îndoială independenţa şi credibilitatea. Singura voce din CSM care a reacţionat atunci a fost judecătorul Cristi Danileţ. Dar CSM nu s-a pronunţat nici acum.

7 mai 2015.Arestarea preventivă e pentru infractori periculoşi, Adomniţei nu trebuie arestat preventiv”, declara public premierul Victor Ponta, la scurt timp după reţinerea de către DNA a lui Cristian Adomniţei, într-un dosar de corupţie. Coincidenţă sau nu, acesta nu a fost arestat preventiv. Dar nimeni din CSM nu a acuzat vreo imixtiune a d-lui Ponta în actul de justiţie.

15 mai 2015. În ziua în care ÎCCJ dădea prima sentinţă în dosarul “Referendumul”, condamnându-l pe vicepremierul Liviu Dragnea la închisoare cu suspendare, dl Ponta declara: “Decizia Curţii Supreme este una simbolică, de condamnare din punct de vedere juridic a unei acţiuni politice – suspendarea preşedintelui Băsescu şi referendumul – practic, a celor 7,4 milioane de români care au votat şi a liderilor.” Iar condamnatul cataloga sentinţa drept “un precedent periculos pentru democraţie”. Nu, această condamnare nu s-a dat pentru îndemnarea la vot a populaţiei, cum pervers o numeşte dl Ponta, ci pentru fraudarea votului. Iar democraţia a fost pusă în pericol nu prin această sentinţă, ci prin atacul la statul de drept, pus în aplicare de creierul USL, adică şi Victor Ponta, şi Liviu Dragnea, în vara lui 2012. Atac din al cărui scenariu a făcut parte şi încercarea de demitere a preşedintelui Băsescu, printr-un referendum fraudat. Totuşi, CSM încă tace în faţa acestei încercări de manipulare a opiniei publice şi de presiune asupra magistraţilor care urmează să pronunţe sentinţa definitivă.

1 iunie 2015. Victor Ponta lansează un nou atac. Pe aceeaşi temă, a dosarului “Referendumul”: “Uitaţi-vă la chestia asta nedreaptă cu Dragnea: judecătoarele lui Dragnea, dacă era achitat, cred că acum erau arestate – aţi văzut ce se întâmplă cu cei care au achitat-o pe femeia aia (Mariana Rarinca – n.red.), sunt scoase stenograme, vai de ele”. A doua zi, un judecător al CSM, Alexandru Şerban, a cerut plenului punerea în discuţie a sesizării Inspecţiei Judiciare. Rămâne de văzut dacă şi când se va pronunţa. În cazul imixtiunii în dosarul “Lukoil” s-a pronunţat după ce intervenţia premierului Ponta îşi făcuse efectul, procurorii ridicând sechestrul asigurător de pe conturile companiei ruse, la câteva zile după ce-l instituiseră.

De ce am reamintit aceste episoade? Pentru că, iată, nu o dată, CSM pare să ignore faptul că cei ce pot face presiuni asupra Justiţiei şi, având posibilitatea să influenţeze o anchetă, îi pot altera independenţa, sunt oamenii politici aflaţi în funcţie – cum e premierul Victor Ponta –, nu cei care nu mai au nicio funcţie publică de la înălţimea căreia să poată face eventuale presiuni asupra magistraţilor, cum e Traian Băsescu. Pentru că CSM pare că refuză să vadă diferenţa între declaraţiile care încalcă independenţa Justiţiei, aşa cum sunt cele ale premierului în funcţie, şi declaraţiile care atrag atenţia asupra unor disfuncţionalităţi ale sistemului, cum sunt cele făcute de un fost preşedinte. Şi pentru că, prin atitudine duplicitară când e vorba despre oameni ai Puterii, CSM nu face decât să accepte tacit îngenuncherea Justiţiei în faţa politicului.

 

Articol publicat şi în Revista 22

image_pdfimage_print

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS