Un consilier local P.D.L. propune un proiect inedit pentru recon­figurarea centrului Timişoarei şi regândirea centrilor de interes ai acestuia, punând accent pe Catedrala Mitropolitană.

Concept de amenajare a zonei centrale în acord cu modele similare europene

Consilierul local P.D.L. Ştefan Sandu propune o reconfigurare a centrului Timişoarei. El susţine că acest proiect este în acord nu doar cu tendinţele de amenajare urbanistică din marile oraşe europene şi cu nevoia de a valoriza clădirile şi ansamblurile cele mai reprezentative din punct de vedere istoric şi patrimonial, ci şi cu exigenţele de ordin administrativ care vizează descongestionarea traficului şi identificarea unor soluţii menite să fluidizeze circulaţia, să asigure noi locuri de parcare şi crearea cât mai multor spaţii verzi.

Proiectul a fost realizat în colabo­rare cu arhitectul Ionel Pop şi propu­ne, ca element inedit, transfomarea Catedralei Mitropolitane în punctul zero al oraşului, după modele similare puse în practică în marile oraşe europe­ne, care integrează astfel de edificii în ansamblul unor pieţe deschise exclusiv circulaţiei pietonale. Potrivit planşelor expuse de consilierul local P.D.L., circulaţia prin faţa Catedralei ar putea fi închisă complet, iar perimetrul astfel rezultat ar putea fi valorificat la maxi­mum ca zonă pietonală, având în cen­trul său lăcaşul de cult, căruia o astfel de expunere i-ar facilita valorizarea la maximum a tuturor detaliilor arhitec­turale. În viziunea lui Ştefan Sandu, care a declarat că a lucrat la elabora­rea acestui concept mai bine de un an, o astfel de reorganizare a centrului oraşului ar putea aduce beneficii şi în perspectiva viitoarei candidaturi a Timişoarei la titlul de Capitală Cultu­rală Europeană, în 2021.

Prin punerea în aplicare a proiec­tului expus, apreciază Ştefan Sandu, nu doar că s-ar putea consolida legătu­ra simbolică între ansamblul cultural reprezentat de clădirea Operei Româ­ne şi a Teatrului Naţional cu simbolul religios cel mai însemnat al oraşului, reprezentat de Catedrală, şi cu reperul geografic cel mai semnificativ, canalul Bega, dar s-ar putea crea şi premisele pentru construirea, în spatele Catedra­lei, a unui port turistic, unul dintre sta­ţiile de acest fel de unde s-ar putea opera preconizatele curse turistice sau comerciale către Serbia.

O investiţie de circa 4 – 5 milioane de euro

Întrebat despre aspectele de ordin tehnic pe care proiectul le-ar presu­pune, consilierul local spune că varian­ta de închidere a traficului prin faţa Catedralei şi de deviere a circulaţiei prin spatele acesteia ar simplifica traseul parcurs de conducătorii auto, acesta mergând paralel cu malurile Begăi şi îngăduind crearea a nume­roase spaţii verzi şi zone destinate parcărilor.

În context, Ştefan Sandu a făcut referire şi la posibilitatea construirii în perspectivă a unui centru cultural pe locul unde îşi desfăşoară acum activi­tatea Filarmonica Banatul, precum şi la posibilitatea devierii tramvaielor care vin dinspre Piaţa Maria prin zona din spatele Parcului Central. “Realiza­rea propriu-zisă a proiectului ar reveni, cum este firesc, specialiştilor”, afirmă Ştefan Sandu, care a făcut referire la o posibilă implicare a studenţilor de la Facultatea de Arhitectură şi a Ordinului Arhitecţilor din Timişoara în chestiu­nile de specialitate pe care elaborarea documentaţiei necesare unui astfel de proiect le-ar impune.

Referitor la costurile pe care ma­terializarea proiectului ce vizează reconfigurarea completă a centrului oraşului le-ar presupune, Ştefan Sandu apreciază că, pentru realizarea struc­turii de bază, ar fi necesare patru – cinci milioane de euro, investiţie care ar putea fi asumată de Municipalitate, dacă ar exista voinţă în acest sens.

„Materializarea proiectului este mai mult o problemă de voinţă”

„Până acum, suportul Guvernului pentru proiectele Timişoarei a fost zero, degeaba ne dorim proiecte foarte mari”, declară Ştefan Sandu, care a insistat asupra faptului că promisiunile legate de proiectele majore ale oraşu­lui, ca de pildă finalizarea construcţiei la noul corp de clădire al Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu”, au rămas ne­materializate şi că majoritatea inves­tiţiilor care se derulează în prezent în oraş generează blocaje şi sunt departe de a uşura viaţa timişorenilor.

Realizarea acestui proiect care ar maximiza expunerea Catedralei nu ar afecta considerabil circulaţia în zonă, asigură Ştefan Sandu, care precizează că a fost înaintat deja conceptul spre analiză reprezentanţilor Mitropoliei Banatului şi că îi va fi expus în per­spec­tivă şi edilului Nicolae Robu. Asta chiar dacă, referitor la maniera în care proiectul propus ar putea fi receptat de către actualul primar, consilierul Ştefan Sandu se dovedeşte sceptic şi apreciază că „proiectul ar putea fi finalizat într-un mandat al unui primar P.D.L.”. „Proiectul propus dovedeşte grijă pentru detalii, iar materializarea lui este mai mult o problemă de voinţă şi de viziune asupra dezvoltării oraşu­lui, decât o problemă care să ridice dificultăţi de ordin tehnic şi financiar”, precizează consilierul democrat-liberal. Acesta argumentează utilitatea propunerii sale nu doar prin avantajele de ordin estetic şi arhitectural, ci şi prin posibilitatea de a genera minimum 600 – 700 de locuri de parcare supra­terane, potrivit aprecierilor consilieru­lui local. 

Nicolae Robu: „Nu vă mai jucaţi de-a de-a transformarea Timişoarei”

Replica Municipalităţii la proiectul de transformare a zonei Catedralei Ortodoxe Mitropolitane în zona pietonală nu a întârziat să apară. „Acest proiect le-a fost prezentat pedeliştilor după ce mi-a fost prezentat mie, iar eu l-am respins”, spune Nicolae Robu. Motivaţia? „Nu pot accepta pentru nimic în lume distrugerea parcurilor Timişoarei, iar proiectul ar provoca cel puţin două distrugeri grosolane, pe care, sunt convins, timişorenii, ca şi mine, nu le-ar tolera niciodată. Este vorba, pe de o parte, de distrugerea Parcului Central, prin traversarea lui de linia de tramvai, cu tot ce acest lucru şi traficul în sine ar comporta, iar pe de altă parte, de distrugerea unei bune părţi din Parcul Catedralei, precum şi a farmecului malului drept al Begăi şi, mai mult, a sinergiei celor două maluri în zona respectivă, prin realizarea unei artere auto între Podul Catedralei şi Podul Pieţei Maria”, afirmă primarul Timişoarei.

Acesta mai spune că împărtăşeşte ideea ca zona din jurul Catedralei să devină în timp pietonală, dar după un proiect „corect”, chiar dacă mai costisitor. Nicolae Robu mai spune că, făcând această afirmaţie, îi vin în minte patru aspecte de care vrea să ţină cont în realizarea acestui proiect. În primul rând, de scoaterea din uz a liniei de tramvai dintre Piaţa Maria şi Spitalul de Copii şi ducerea traseelor 1 şi 2 de la Gara de Nord la Spitalul de Copii, pe b-dul Republicii, pe o nouă linie. În al doilea rând, de subpasajul auto „în trei” între Spitalul de Copii, Podul Catedralei şi Podul Pieţei Maria. În al treilea rând, mai spune Nicolae Robu, este vorba de realizarea a trei parcări la sol deasupra acestui subpasaj şi, în fine, de zona pietonală în faţa Primăriei. Nicolae Robu anunţă că va prezenta această variantă de proiect după ce, pe baza argumentelor sale, specialiştii îl vor fi elaborat. „Evident, varianta mea de proiect va lăsa intacte toate parcurile, precum şi malurile Begăi”, mai spune Nicolae Robu.

Primarul Timişoarei le cere astfel “colegilor de scenă politică de la PDL” “să nu se mai joace de-a transformarea Timişoarei, pentru că Timişoara nu este subiect de joacă! Transformarea Timişoarei trebuie făcută cu cel mai înalt profesionalism şi simţ al răspunderii şi, alături de acestea, cu dragoste!”.