Pentru că în aceste zile se discută la Camera Deputaţilor celebrul proiect de lege legat de insolvenţa personală, au fost audiaţi şi reprezentanţi ai mediului bancar care spun că, deşi perioada iniţială a crizei a trecut, problema restanţelor acumulate de români la plata creditelor nu s-a rezolvat, ci se agravează în timp. Situaţia e valabilă şi în Timiş, unde în acest an restanţele populaţiei şi firmelor către bănci au atins un nivel-record.

O situaţie ce nu sugerează un viitor prea bun

Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, a declarat, săptămâna trecută, în Co­misia Juridică a Camerei Deputaţilor, că peste 700.000 de români au res­tanţe la bănci mai mari de 30 de zile, iar 4,5 milioane de persoane fizice în­sumează 7,5 milioane de credite. Flo­rin Dănescu a mai spus că A.R.A. are câteva temeri faţă de o iniţiativă privind insolvenţa persoanelor fizice, arătând că o astfel de iniţiativă ar putea fi preluată, aplicată şi folosită prin lege împotriva legii.

Potrivit A.R.B., o lege privind insolvenţa persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare şi acordul tuturor părţilor implicate – B.N.R., Ministerul Justiţiei, Ministerul Finan­ţelor, Agenţia Naţională pentru Pro­tecţia Consumatorului şi A.R.B. –, fără să fie influenţată de “presiuni de natu­ră politică” şi să nu fie afectată disci­plina financiară.

Florin Dănescu a mai spus că există o aparenţă care nu corespunde realităţii, şi anume că este o presiune a credi­to­rilor asupra debitorilor pentru plata ra­telor restante, iar debitorii ar fi supuşi unor măsuri care nu le dau posibili­ta­tea redresării financiare sau restruc­tu­rării creditelor: “Noi credem că, dim­po­trivă, această aparenţă nu corespunde realităţii, deoarece băncile şi-au asigu­rat soluţii de restructurare a creditelor, prin norme şi reglementări, pentru a evi­ta intrarea debitorilor în incapacita­tea de plată şi începerea recuperării cre­anţelor prin proceduri judiciare”. Re­prezentantul A.R.B. susţine că 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate şi că băncile în­cearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.

Deputaţii din Comisia Juridică au dezbătut iniţiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, iniţiată de deputatul minorităţilor naţionale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect împreună cu alte două iniţia­tive legislative pe această temă, depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenţei. Proiectul falimentului persoanelor fizice propune ca, atunci când o persoană fizică acu­mulează datorii mai mari de 10.000 de euro, pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice, să se declare în insol­ven­ţă, iar acest lucru să se facă printr-o declaraţie pe propria răspundere.

Românii, cei mai îndatoraţi dintre europeni

Indiferent de teoriile A.R.B., B.­N.R. confirmă că plata ratelor la cre­ditele contractate reprezintă o proble­mă reală pentru extrem de mulţi ro­mâni. Populaţia cu venituri nete de sub 700 de lei pe lună are cel mai mare nivel de neperformanţă la credite, cu rate de 25% la consum şi 11% la ipote­car, potrivit datelor B.N.R., care arată că românii sunt printre cei mai înda­to­raţi dintre europeni din cauza dobân­zilor înalte practicate la împrumuturi.

Un raport de stabilitate financiară publicat recent de B.N.R. cuprinde o analiză a ratelor creditelor neperfor­mante în funcţie de categoria de venit lunar. Pe acest eşantion, analiştii B.­N.R. au calculat că împrumuturile ne­performante ale celor cu venituri nete lunare de cel mult 700 de lei totali­zează 2,5 miliarde lei. Extrapolând rezultatul, rezultă că pe total gospodării acest segment de populaţie deţine credite cu restanţe de 4,1 miliarde lei, adică aproximativ 40% din totalul creditelor neperformante ale popu­laţiei, de 10,6 miliarde lei.

În cazul persoanelor cu venituri nete între 700 şi 1.500 de lei/lună, restanţele peste 90 de zile calculate de B.N.R. se ridică la 1,5 – 1,6 miliarde lei, ceea ce înseamnă un total al restan­ţelor de 2,5 miliarde lei. Cele două categorii totalizează, astfel, aproape 70% din valoarea împrumuturilor ne­performante ale populaţiei.

“Debitorii cu un venit net care es­te inferior salariului minim pe econo­mie prezintă cel mai mare grad de în­datorare (62%, faţă de 37% pe total economie, valori mediane în iunie 2013), şi cea mai mare asimetrie a gradului de îndatorare, iar tendinţa este de dete­riorare mai accentuată comparativ cu celelalte clase de venit. În general, persoanele cu venituri reduse sunt cele mai susceptibile a avea probleme în rambursarea la timp a obligaţiilor finan­ciare”, se arată în studiul publicat luni de B.N.R.

Raportul mai precizează că pon­derea serviciului datoriei în venitul brut lunar al gospodăriilor populaţiei se situează în România la niveluri relativ ridicate comparativ cu situaţia afe­rentă altor ţări europene. “Evoluţiile pozitive identificate nu s-au manifestat uniform în structura populaţiei pe clase de venit, categoriile cu venituri mici şi foarte mici înregistrând de regulă o înrăutăţire a poziţiei bilanţiere. Capa­citatea sectorului în ansamblul său de a-şi rambursa serviciul datoriei la bănci a continuat să se reducă, dar într-un ritm mai lent comparativ cu cel aferent perioadei anterioare, iar perspectivele sunt mixte. Rata creditelor neperfor­mante s-a majorat cu 2,2 puncte pro­centuale în perioada decembrie 2011 – iunie 2013 (de la 8,2% la 10,4%), în timp ce volumul creditelor neperformante a crescut cu 28% în acelaşi interval”, se mai arată în raport.

Restanţele, în creştere abruptă şi în Timiş

Niciun judeţ al ţării, indiferent de cât de bine dezvoltat este din punct de vedere economic, nu a fost ocolit de fenomenul de creştere al restanţelor acumulate la plata credi­telor bancare. Conform ultimului ra­port structural teritorial al credite­lor, în Timiş creditele în lei restante au atins 13,3 miliarde de lei, iar cre­ditele în valută restante, 20,3 miliar­de de lei. Valorile au luat-o razna, în raport cu ce se întâmpla chiar la în­ceputul acestui an, când se raportau credite în lei restante în valoare de 566 de milioane de lei, şi credite în valută restante în valoare de 1,08 miliarde de lei. Prin comparaţie, la începutul crizei, în septembrie 2008, restanţele în Timiş, la creditele în lei, erau de 53 de milioane de lei, iar la creditele în valută, de 21 de mi­lioa­ne de lei.

“Este greu de spus ce va aduce pe plan social această creştere îngri­jorătoare a nivelului restanţelor acu­mulate de populaţie la rambursarea creditelor. Probabil că se va ajunge la o prăbuşire a sistemului, compa­rabilă cu ce s-a întâmplat pe piaţa imobiliară. Lumea, este adevărat, nu mai riscă contractarea unor credi­te. Nici băncile nu mai dau credite de consum ca pe vremuri, cu buletinul. Însă este deja prea târziu”, apreciază economistul timişean Nicolae Bo­bi­ţan (foto), conferenţiar universi­tar la Facultatea de Ştiinţe Economi­ce şi Administrare a Afacerilor din ca­drul Universităţii de Vest Timişoara.

Situaţii sociale extreme

Există opinii conform cărora, la ra­ta actuală de creştere a restanţelor popu­laţiei către bănci, s-ar putea ajun­ge la situaţii sociale extreme. Pe motiv că o creştere foarte mare a gradului de înda­torare a populaţiei către bănci şi o es­ca­­ladare a restanţelor ar putea duce la o catastrofă socială, un grup de opt de­putaţi, dintre care doi din Timiş, iniţia­seră în 2011 o alternativă la Legea fali­mentului personal. Propunerea legisla­tivă, care se află şi acum în analiză la Parlament viza suspendarea plăţii rate­lor către bănci, pe o perioadă de trei ani, pen­tru românii ca­re nu-şi mai pot plăti datoriile.

Conform acestui proiect de lege, ar fi urmat să se suspende pe o perioa­dă de trei ani obligaţiile ce decurg din contrac­tele de credit încheiate de toţi cetăţenii români aflaţi în situaţia de să­răcie extre­mă – definiţi ca “persoanele care nu au asigurate alimente în valoa­re de mini­mum patru lei pe zi”. Pentru a beneficia de prevederile viitoarei legi, românii ar fi trebuit să facă do­vada faptului că, în cazul lor, venitul pe membru de familie nu depăşeşte 670 de lei. De asemenea, nu ar fi trebuit să de­ţină bunuri de valoare cum ar fi maşi­nă, aparate electrocasnice scumpe sau bijuterii ce pot fi vândute ca să aco­pere datoriile la bancă.

Conform proiectului de lege, pe perioada de suspendare a plăţii ratelor, instituţiile bancare urmau să-şi acope­re cheltuielile aferente ratelor suspenda­te ale consumatorilor dintr-o rezervă con­stituită în acest scop la dispoziţia B.N.R.

Cum era de aşteptat, la fel ca şi acum, în cazul Legii falimentului per­sonal, A.R.B. nu a fost încântată de ideea acestui pro­iect legislativ, preci­zând că orice regle­mentare de acest gen reprezintă o inge­rinţă în proble­mele interne ale unor so­cietăţi comer­ciale, bănci în cazul de faţă.