Electorata se aplică, totuşi. Din vară.

Plata rataSchema de înjumătăţire a ratelor bancare pentru persoanele cu venituri mai mici de 1.600 de lei, anunţată încă de anul trecut şi botezată de către presă “electorata”, va intra în vigoare de la 1 iulie. Asta, deşi nu există o metodologie de aplicare clară şi nu se adresează creditelor ipotecare sau pentru investiţii, ci, în general celor de consum, de tipul “plasmă cu buletinul”. “Este o măsură cu caracter electoral, nu ajută oamenii, ci mediul bancar”, spune economistul timişorean Nicolae Ţăran.

 

Aplicare pre-electorală

Cu sau fără legătură cu faptul că în acest an se organizează alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale, Guvernul grăbeşte aplicarea schemei de înjumătăţire a ratelor bancare, botezată de către presă “electorata”. Programul se adresează persoanelor cu venituri sub salariul mediu de 1.600 de lei şi care au dificultăţi la plata creditelor, dar nu au întârzieri mai mari de 90 de zile. Timp de cel mult doi ani, ei vor plăti doar jumătate din rată, dobânda rămânând nemodificată, cu condiţia ca scutirea sa fie de cel mult 500 de lei. După cei doi ani, soldul se reeşalonează pe o perioadă mai mare cu doi ani, iar debitorul va beneficia de reducere timp de încă doi ani la plata impozitelor sub formă de deducere fiscală. Grupul-ţintă nu este mic, deoarece se estimează că aproximativ un milion de români ar putea beneficia de această măsură.

“De la 1 iulie se poate aplica acea înjumătăţire a ratei pe o perioadă de doi ani, creditul fiscal intră în vigoare din 2016, după doi ani”, a declarat premierul Victor Ponta. La rândul său, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat că această măsură “se va aplica, dar vreau să o supun dezbaterii atât cu băncile, cât şi cu mediul academic. Noul plan este să ajutăm pe cei cu venituri mici din 2016. Am format un grup care să identifice orice posibilă problemă. Dacă sunt persoane cu venituri mici, e bine să fie ajutate înainte ca acest împrumut să devină neperformant. Trebuie să fie mai puţin birocratică. Am mai schimbat formula domnului Voinea”.

Sistemul este opţional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunţat că ar fi încheiat vreo înţelegere cu instituţiile de credit. În plus, nu există o metodologie clară de aplicare a acestei scheme de ajutor.

Premierul a arătat că Fondul Monetar Internaţional consideră că decizia Guvernului de a sprijini pe o perioadă de doi ani persoanele care au credite va conduce la o creştere a creditării şi a consumului. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România consideră că ajutorul fiscal pentru populaţia cu venituri sub medie şi cu credite bancare ridică problema echităţii, însă este o măsură care va încuraja rambursările.

“Electorata” a fost dezaprobată de la început de către preşedintele Traian Băsescu, care a precizat că nu e corect ca datorii individuale să fie plătite cu fonduri publice. Totodată, şeful statului a mai spus că electorata este un “fals”, pentru că oamenii vor plăti mai mult. “Amărâţii ăştia cu veniturile mici, care au rata de 500 de lei şi le-o face Ponta 250 de lei, de fapt continuă să plătească dobânda, iar termenul de rambursare se prelungeşte. Dacă socotesc, săracii, cât plătesc ca dobândă, vor constata că plătesc mai mult decât dacă şi-ar plăti rata la zi”, a precizat Traian Băsescu.

Economiştii spun că nu este o măsură fiabilă

bobitan nicolaeEste greu de estimat în momentul de faţă câţi timişeni ar putea beneficia de prevederile noii scheme de ajutor. Singurul indice valabil este statistica B.N.R. legată de structura în profil teritorial a creditelor clienţilor sistemului bancar. Potrivit ultimei raportări, făcută publică zilele trecute, în momentul de faţă, restanţele la creditele în lei ale timişenilor au ajuns la 524 de milioane de lei. Marea problemă o constituie, însă, restanţele acumulate în Timiş la valută, restanţe care au ajuns la 1,12 miliarde de lei.

Sigur, acest indicator nu este extrem de relevant, din prisma faptului că sunt considerate restante creditele care, în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se efectuează raportarea, înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi.

Chiar şi aşa, Timişul a ajuns unul dintre judeţele cu cel mai prost comportament la plată din ţară, cu restanţe de 1,6 miliarde de lei (o rată de peste 18% din totalul creditelor). Valorile au luat-o razna, în raport cu ce se întâmpla chiar la începutul an, când se raportau credite în lei restante în valoare de 500 de milioane de lei, şi credite în valută restante în valoare de 1,08 miliarde de lei. Prin comparaţie, la începutul crizei, în septembrie 2008, restanţele în Timiş, la creditele în lei, erau de 53 de milioane de lei, iar la creditele în valută, de 21 de milioane de lei.

Chiar şi aşa, “electorata” nu va reuşi să rezolve mare lucru. “Ajutaţi sunt cei cu venituri sub 1.600 de lei, adică tocmai cei care, din lipsă de educaţie financiară, şi-au luat credite cu buletinul, pentru plasme. Cei care şi-au luat credite pentru a face ceva util, poate o afacere, sau cei cu credite ipotecare au venituri mai mari, şi pe ei nu îi ajută cu nimic această iniţiativă, care are un pronunţat iz electoral şi se îndreaptă spre o anumită categorie-ţintă a populaţiei”, ne-a declarat economistul timişorean Nicolae Bobiţan.

Nicolae Taran (2)De aceeaşi părere este şi economistul Nicolae Ţăran, care spune că această măsură, unicat în Europa, nu este fiabilă: “Eu nu cred că este o măsură care se va dovedi fiabilă pe termen lung. Nu se practică în niciun stat european şi nu cred că este normal să se preia la datoria publică nişte datorii private. Nu ştiu ce intenţii a avut Guvernul când a venit cu o astfel de iniţiativă. Oricum, nici măcar beneficiarii nu sunt ajutaţi pe termen lung, cu nimic, pentru că perioada de rambursare se lungeşte, plata e amânată, iar dobânda totală creşte.”

Nicolae Ţăran apreciază că Guvernul ar fi trebuit mai degrabă să sprijine o serie de reglementări naţionale derivate din hotărâri judecătoreşti care au arătat destul de clar în ultima perioadă că multe bănci încă percep costuri, comisioane şi niveluri de dobândă aberante: “Guvernul ar fi trebuit să trateze cu toată seriozitatea aceste procese pierdute de bănci cu clienţii lor. În schimb, Executivul a preferat să nu ia absolut nicio măsură, în condiţiile în care acum ar fi fost momentul pentru o discuţie mai dură cu sistemul bancar.”

Nicolae Ţăran mai spune că măsura nu este destinată ajutării populaţiei, ci beneficiarul direct este sistemul bancar. “Eu văd această măsură ca un ajutor pentru sistemul bancar, nu pentru populaţie. Multe bănci au ajuns, în momentul de faţă, într-o situaţie în care nu-şi mai pot recupera în niciun fel creditele neperformante. S-a dovedit că executarea debitorilor nu este o soluţie pentru ele, pentru că nu reuşesc să-şi acopere pierderile. Aşa că probabil speră ca, prin astfel de soluţii de eşalonare, cu sprijinul Statului, să-şi păstreze portofoliul de clienţi şi câştigurile aferente creditelor acordate, pe care, în alte condiţii, nu ar mai fi avut cum să le recupereze. Nu este o iniţiativă care să se susţină pe termen lung şi cred că e mai degrabă legată de nişte obiective pur electorale”, apreciază economistul timişorean.

O iniţiativă similară a dreptei, respinsă de P.S.D. acum trei ani 

Foarte interesant este însă faptul că o iniţiativă similară, legată de ajutarea debitorilor cu probleme, şi iniţiată de P.D.L., a fost respinsă de P.S.D., acum trei ani. Pe motiv că o creştere foarte mare a gradului de îndatorare a populaţiei către bănci şi o escaladare a restanţelor ar putea duce la o catastrofă socială, un grup de opt deputaţi, dintre care doi din Timiş, iniţiaseră în 2011 o alternativă la legea falimentului personal. Propunerea legislativă viza suspendarea plăţii ratelor către bănci, pe o perioadă de trei ani, pentru românii care nu-şi mai pot plăti datoriile. Proiectul de lege pentru combaterea sărăciei extreme şi prevenirea unor catastrofe sociale îi avea printre iniţiatori şi pe doi deputaţi de Timiş, Gheorghe Ciobanu şi Marius Dugulescu – pe atunci, ambii parlamentari P.D.-L.

Conform acestui act normativ, beneficiarii ar fi urmat să fie toţi cetăţenii români aflaţi în situaţia de sărăcie extremă – definiţi ca “persoanele care nu au asigurate alimente în valoare de minimum patru lei pe zi”. Pentru a beneficia de prevederile legii, românii ar fi trebuit să facă dovada faptului că, în cazul lor, venitul pe membru de familie nu depăşeşte 670 de lei. De asemenea, nu ar fi trebuit să deţină bunuri de valoare cum ar fi maşină, aparate electrocasnice scumpe sau bijuterii ce pot fi vândute ca să acopere datoriile la bancă. Conform proiectului de lege, pe perioada de suspendare a plăţii ratelor, instituţiile bancare urmau să-şi acopere cheltuielile aferente ratelor suspendate ale consumatorilor dintr-o rezervă constituită în acest scop la dispoziţia Băncii Naţionale.

Acest proiect de lege a fost propus de o majoritate de parlamentari de dreapta, de la P.N.L. şi P.D.-L. Dar a fost respins de către o majoritate U.S.L. Practic, deşi lucrurile ar fi trebuit să stea invers, ţinând cont de specificul proiectului, acesta a fost propus de dreapta şi respins de stânga. Acum, însă, o iniţiativă similară este propusă tocmai de reprezentanţii U.S.L. care au respins acest proiect. Culmea e că propunerea respinsă era mult mai restrictivă, limitând ajutorul dat de Stat doar la cetăţenii cu reale probleme economice, aflaţi în situaţii de sărăcie extremă, şi nu presupunea ajutor al statului, aşa cum se întâmplă cu actualul proiect aprobat, pentru că banii ar fi urmat să fie restituiţi de către beneficiari, şi nu reprezentau găuri la buget, aşa cum se va întâmpla cu reducerea timp de doi ani a plăţii impozitelor.

Print Friendly, PDF & Email