Previzibil

Măsurile economice pentru anul viitor, dependente de proiectul de buget pe 2014

Soarta majorităţii proiectelor mari de investiţii aflate în derulare depinde de felul cum va arăta bugetul pe anul viitor, declară ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, prezent zilele trecute la Timişoara, alături de miniştrii Maria Grapini şi Mariana Câmpeanu, pentru o întâlnire cu mediul de afaceri. Aceştia au discutat despre eficienţa măsurilor de colectare a taxelor şi impozitelor şi despre creşterea cu 5,4% a valorii sumelor colectate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, despre proiecte destinate susţinerii mediului de afaceri, dar şi despre măsuri vizând protecţia copilului şi protecţia socială a persoanelor din categorii defavorizate.

Daniel Chiţoiu: „Cota unică rămâne la 16%, până în 2016”

Ministri liberali la TimisoaraTrei miniştri ai Cabinetului Ponta s-au aflat  săptămâna trecută la Timi­şoa­ra –ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, ministrul Turismului, Maria Grapini, şi ministrul Finanţe­lor, Daniel Chiţoiu – pentru a se întâl­ni cu reprezentanţi ai mediului de afa­ceri din Timişoara şi cu reprezentanţii autorităţilor publice locale. Ministrul de Finanţe a anunţat că în cadrul dis­cuţiilor a fost dezbătută “o listă foarte lungă cu cerinţe şi obiective de finan­ţa­re”, pe care a apreciat-o ca fiind „uti­lă şi constructivă în perspectiva reali­ză­rii construcţiei bugetare pe anul 2014”. În România există, în acest moment, 42.000 de obiective de inves­tiţii, susţine oficialul de la Finanţe, care precizează că Guvernul lucrează la elaborarea unei politici diferite a alo­cărilor bugetare, care va avea în vede­re finanţarea, în baza unei prioritizări, a proiectelor de investiţii.

Daniel ChitoiuPe agenda dezbaterilor de la Timi­şoara au mai figurat, potrivit declara­ţiilor ministrului Daniel Chiţoiu, şi posibilele propuneri vizând modificarea şi completarea legislaţiei fiscale, mă­suri de stimulare a mediului economic şi de impozitare a agenţilor economici care se fac responsabili de evaziune şi fraudă fiscală şi identificarea unor po­sibile forme şi instrumente de finanţa­re suplimentară destinată I.M.M.-uri­lor. Referindu-se la acest subiect, Da­niel Chiţoiu a anunţat că se află în lu­cru o nouă lege a I.M.M.-urilor şi că sur­se de finanţare posibilă pentru mediul de afaceri le reprezintă Banca Euro­peană pentru Reconstrucţie şi Dezvol­tare, Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială şi fondurile de inves­tiţii pentru finanţarea I.M.M.-urilor, unele dintre acestea, finanţate din fonduri europene.

Cât priveşte o creştere a cotei uni­ce de impozitare, de la 16% la 22%, mi­nistrul Finanţelor a catalogat discuţiile din ultimele zile pe această temă ca fiind “nişte speculaţii”, susţinând menţine­rea cotei unice de impozitare la acest nivel, unul dintre cele mai mici din Uniu­nea Europeană, care, susţine el, asigură competitivitate pentru economia româ­nească. Daniel Chiţoiu a dat asigurări că aceasta nu se va modifica până în 2016.

Maria Grapini condamnă virusarea mediului de afaceri prin practici de evaziune fiscală

maria grapini (2)Ministrul delegat pentru Întreprin­deri Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, s-a lansat în­tr-o laudă la adresa măsurilor de guver­nare ale Cabinetului Ponta 2, care „a corectat în bună măsură lucrurile rele făcute de Guvernele precedente” şi ca­re, mai spune ea, şi-a asumat măsuri ex­trem de curajoase, de care predece­so­rii s-au temut. Un exemplu dat de Ma­ria Grapini viza angajarea unui îm­pru­mut în Trezorerie pentru achitarea plăţilor restante pe proiectele POS CCE blocate temporar de U.E.

Cu privire la întâlnirea cu expo­nenţii mediului de afaceri din Timiş şi Arad, al cărei iniţiator a fost, Maria Gra­pini susţine că partea aceasta de ţară beneficiază de “antreprenori adevă­raţi, care înţeleg foarte bine mecanis­mele economiei de piaţă” şi că, din punctul de vedere al eficienţei dezbate­rilor, se vede diferenţa com­parativ cu alte judeţe, întrucât atmo­sfera discu­ţiilor a fost constructivă şi s-a discutat “punctual şi pe soluţii alter­native”.

Ministrul Grapini şi-a afirmat preocuparea pentru constituirea unui mediu de afaceri concurenţial şi etic şi a condamnat „virusarea mediului de afaceri prin practici de evaziune fiscală”, motivând astfel şi necesitatea măsurilor prevăzute în noua Lege a impozitării care vizează, potrivit mi­nistrului, scăderea presiunii exercitate asupra operatorilor economici corecţi şi impozitarea operatorilor din dome­niul serviciilor hoteliere,  a celor care deţin service-uri auto şi a deţinătorilor de restaurante şi baruri.

Maria Grapini a anunţat că are veşti bune pentru sectorul I.M.M.-urilor: existenţa unui acord potrivit căruia Statul elveţian a donat Statului român, prin CEC, 20 de milioane de franci elveţieni, care vor fi introduşi în sistemul de creditare a I.M.M.-urilor, fiecare dintre aplicanţii pentru astfel de fonduri putând beneficia de un credit de 100.000 de franci elveţieni . În plus, ministrul Grapini a făcut refe­rire la oportunitatea de garantare, în limita unui plafon de două miliarde de lei, a 50% din valoarea creditelor luate sub formă de capital de lucru de către I.M.M.-uri de la bănci, cu condiţia ca valoarea totală a creditului să nu depăşească cinci milioane de lei.

Proiectele de asistenţă socială, pe agenda ministrului Mariana Câmpeanu

mariana-campeanuMinistrul Muncii, Familiei şi Pro­tecţiei Sociale, Mariana Câmpeanu, s-a arătat preocupată în primul rând de proiectele vizând combaterea şomajului în rândul tinerilor, de limitarea şoma­jului în rândul proaspeţilor absolvenţi de facultate şi de programele de asis­tenţă socială şi de protecţia copilului. Deşi Legea privind protecţia copilului a suferit, recent, modificări în beneficiul copiilor, spune Mariana Câmpeanu, există o sursă de îngrijorare legată de nivelul de salarizare a personalului şi gradul de­ficitar de ocupare a locurilor de muncă din sistemul de protecţie socială.

În ce priveşte valoarea alocaţiilor de stat pentru copii, oficialul guverna­mental afirmă că „în acest moment nu se poate face o mărire generalizată a tuturor alocaţiilor”, întrucât „nu se pot face diferenţieri între copii”. Acesta este motivul pentru care s-a recurs la măsura creşterii alocaţiei de sprijin pentru familiile sărace cu 30%, iar nivelul de eligibilitate a fost modificat, astfel încât în acest moment 550.000 de copii beneficiază de un astfel de sprijin suplimentar.

Pentru a veni în ajutorul familiilor defavorizate, anunţă Mariana Câm­pea­nu, se discută cu Ministerul Edu­ca­ţiei, despre introdu­cerea unor alte for­me de ajutorare pen­tru copiii săraci, gen majorarea burselor alocate acestora, posibilitate care va fi luată în calcul la discutarea proiectului de buget pe 2014. 

Print Friendly, PDF & Email