Europarlamentar Cristian Buşoi: „Avem nevoie de acţiune urgentă la nivel european în lupta împotriva hepatitei virale”

Cristian BusoiEuroparlamentarul Cristian Buşoi a atras atenţia în Parlamentul Europea ca UE trebuie să recunoască bolile hepatice, în special hepatitele virale, ca şi priorităţi urgente, pentru ca statele membre să îşi stabilească planuri strategice naţionale. Doar în România, arată OMS, peste un milion de persoane sunt infectate cu virus hepatitic B și mai mult de 600.000, cu virus hepatitic C.

 

Europarlamentarul PNL Cristian Buşoi a organizat, zilele trecute, în Parlamentul European, conferinţa cu participare internațională „Lupta împotriva hepatitelor virale în statele membre UE cu resurse financiare limitate”. O conferinţă ce a reunit reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ai Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, ai Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, precum şi ataşaţi ai Ministerelor Sănătăţii din statele membre.

Cristian Buşoi, gazda acestei conferinţe, argumentează decizia organizării acestei conferinţe prin existenţa, la nivelul multor state, a  unor cifre alarmante privind infecţia cu virusul hepatitic. Cifre care, spune el, trebuie să determine factorii decizionali să acţioneze, prin campanii de informare, pentru a conştientiza populaţia asupra riscului infectării cu viruşi hepatici şi a modului de transmitere, şi, totodată, pentru a îmbunătăți politicile de prevenție și de testare. Cristian Buşoi a promis că, în calitate de europarlamentar, se va implica în găsirea de soluţii pentru consolidarea prevenirii, depistării și controlului hepatitelor virale și a bolilor afiliate. „UE trebuie să recunoască bolile hepatice, în special hepatitele virale, ca şi priorităţi urgente, pentru ca statele membre să îşi stabilească planuri strategice naţionale. Este necesar ca în acest demers Comisia Europeană să susţină statele membre, astfel încât aceste planuri naţionale să fie implementate cât mai repede cu putinţă”, a declarat Cristian Buşoi.

Conferinta in Parlamentul EuropeanAcesta a avertizat că România are nevoie de un plan naţional de acțiune centrat pe pacient şi, care, totodată să implice activ grupurile de specialişti, cercetători, personal medical şi factori decidenţi din toate domeniile conexe. Menţionând că „garanţia accesului echitabil şi transparent la tratament cost-eficient, trebuie să constituie, împreună cu prevenţia, priorităţile acestui plan”.

La această conferinţă a participat şi  prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, preşedintele Societăţii Române de Boli Infecţioase, care a prezentat situația din România. Cu 1.016.800 de locuitori posibil infectați cu virus hepatitic B și 635.000 posibil infectați cu virus hepatitic C, România ocupă primul loc în rândul țărilor europene la numărul total de cazuri de hepatită, conform Organizației Mondiale a Sănătății. În ciuda acestor statistici îngrijorătoare, doar 4,1 la sută dintre pacienții români, diagnosticați cu hepatită C, beneficiază de tratament.

Potrivit hep.ro, hepatita B, cea mai frecventă afecţiune cronică din lume, este o infecţie a ficatului, cauzată de un virus de tip ADN transmis prin sânge sau derivaţi ai sângelui, prin contact sexual cu o persoană infectată, prin utilizarea unor ace sau instrumente similare contaminate. Spre deosebire de virusul hepatic A, virusul B poate cauza atât o formă acută de hepatită, cât şi una cronică.

Hepatita C este o afecţiune a ficatului cauzată de un virus de tip ARN, transmis în principal prin sânge, în timpul transfuziilor, al utilizării drogurilor injectate şi prin contact sexual neprotejat. Virusul hepatic C poate cauza atât forma acută, cât şi pe cea cronică a bolii. Persistenţa VHC pe o perioadă mai lungă de şase luni implică o hepatită cronică.

Print Friendly, PDF & Email