Nici acum, după luni bune de scandal pe această temă, nu s-a lămurit situaţia prin care Statul, conform spuselor reprezentanţilor Primăriei Timişoara, a pierdut Cinematograful Studio, din Timişoara, pentru o presupusă datorie pe care R.A.D.E.F. o avea către o persoană fizică. Culmea e că însăşi situaţia actuală a imobilului este motiv de controverse. Dacă Ministerul Culturii susţine că respectivul cinematograf e încă la R.A.D.E.F., conducerea Primăriei Timişoara afirmă că e certificat şi de către Oficiul de Cadastru că imobilul şi-a schimbat proprietarul şi că aştepta, după scandalul din presă, ca măcar o instituţie a Statului să iniţieze o anchetă pe această temă.

Ministerul Culturii: cinematograful e în proprietatea R.A.D.E.F.

TIMPOLIS relata în urmă cu câ­teva săptămâni despre ciudata interpe­lare parlamentară făcută de către de­putatul P.S.D. Sorin Grindeanu către Ministerul Culturii, prin care solicita lămuriri în privinţa Cinematografului Studio, care ar fi fost pierdut de Stat pentru o presupusă datorie pe care Regia Autonomă de Distribuţie şi Ex­ploatare a Filmelor Româniafilm o avea către o persoană fizică. Interpe­la­rea se deschidea cu formulă bizară pentru un parlamentar şi un fost vice­pri­mar al Timişoarei – “Conform infor­maţiilor apărute în presă” – şi releva faptul că “o persoană particulară a îm­prumutat R.A.D.E.F. cu 1.000.000 de lei. În urma unui proces, regia a găsit soluţia prin care, în schimbul împru­mu­tului primit, să dea Cinematograful «Studio» – un imobil de 560 de metri pătraţi din centrul Timişoarei, evaluat la 211.000 de euro, plus o diferenţă în bani de 13.420 de lei. Împrumutul – schimb – cedare este de dată recentă, din 2012, iar noul proprietar este un cetăţean cu domiciliul în Timişoara, locatar într-un apartament de la etajul 4 al unui bloc de locuinţe dintr-un car­tier mărginaş al oraşului”.

Sorin Grindeanu considera acest caz ca fiind un argument pentru imple­mentarea legii care consfinţeşte trans­ferul clădirilor fostelor cinematografe în patrimoniul Primăriilor, deşi, în Timiş cel puţin, există de ani buni un ra­port al Prefecturii care arată că, în majoritatea cazurilor, Primăriile din Timiş au gestionat dezastruos cine­matografele pe perioada în care le-au fost încredinţate spre administrare.

Prin interpelarea sa, parlamenta­rul timişean solicita măsuri ferme şi urgente “de la Ministerul Culturii şi de la domnul ministru Daniel Barbu”, deşi acelaşi minister căruia i se solicită azi rezolvarea situaţiei este cel care, po­trivit Sindicatului Româniafilm, nu fa­ce nimic de ani de zile pentru a moni­toriza situaţia cinematografelor şi a ancheta eventualele nereguli, precum şi pentru a reglementa “vidul de admi­nistrare” de la R.A.D.E.F. care de o perioadă lungă de timp nu are Consiliu de Administraţie, lucru pe care chiar Ministerul Culturii ar fi putut să-l re­zolve multă vreme, solicitându-i-se de către Sindicatul Româniafilm de nenu­mărate ori rezolvarea acestei pro­bleme.

Între timp, Ministerul Culturii a dat un răspuns la interpelarea lui Sorin Grindeanu, răspuns care mai degrabă încurcă situaţia şi aşa plină de semne de întrebare: “Potrivit situaţiilor comu­nicate de R.A.D.E.F., cu privire la sălile de spectacol cinematografic, precum şi la imobilele cu altă destinaţie, aflate în administrarea acestei regii, Cinema­tograful Studio, din Timişoara, se află în proprietatea privată a Statului, nu face obiectul unor litigii în baza Legii 10/2001 şi face obiectul unui contract de închiriere”.

R.A.D.E.F. “Putea fi pus sub sechestru oricare alt cinematograf”

Reprezentanţii Sindicatului Româ­niafilm susţin varianta prezentată de Ministerul Culturii, afirmând că, deşi clădirea este grevată de un sechestru generat de o creanţă cumpărată de o persoană fizică, transferul de proprie­tate nu s-a realizat şi nici nu se va rea­liza. “O persoană fizică nu avea cum să împrumute Regia. Este o aberaţie ce­ea ce s-a spus, nu este legal un ase­me­nea demers. Noi am studiat problema şi am ajuns la concluzia că este vorba despre o creanţă cumpărată de o per­soa­nă fizică. În baza acestei creanţe, putea fi pus sechestru pe oricare alt imobil al Româniafilm din Timişoara sau din altă localitate”, declară liderul Sindicatului Româniafilm, Maria Bikfalvi.

Aceasta susţine că Româniafilm a avut creanţe, tocmai pentru că de foarte mult timp nu are Consiliu de Administraţie, lucru pe care Ministerul Culturii îl ştie foarte bine, şi pentru rezolvarea căruia putea să se implice. Liderul sindical precizează că, din informaţiile parvenite sindicatului, cumpărătorul creanţelor Regiei a vândut mai departe aceste creanţe unei alte persoane, care are în acest caz rolul de intermediar. Şi aceasta pentru că adevăratul cumpărător nu vrea să fie cunoscut, lucru de natură să genereze semne de întrebare. 

Primăria Timişoara: “Cinematograful nu mai e în proprietatea R.A.D.E.F.”

Pe de altă parte, conducerea Pri­măriei Timişoara susţine că, de fapt, Cinematograful Studio nu se mai află în proprietatea R.A.D.E.F., schim­bându-şi proprietarul încă din 2012, fiind cedat unei timişorence care lo­cuieşte pe strada Polonă, într-un bloc de nefamilişti, pentru stingerea unei datorii de aproximativ 200.000 de euro. “Doamna a împrumutat Regia cu vreo 900.000 de lei, cam 200.000 de euro. Stă în strada Polonă, la nefamilişti. S-a trecut la proces şi, până la urmă, Re­gia a găsit soluţia prin care, în schim­bul împrumutului primit, a dat acest imobil şi diferenţa”, declara vicepri­marul Traian Stoia. 

Acesta a mai anunţat că Munici­palitatea va da în judecată notarul care a făcut actele pentru intabularea clă­dirii, unde a inclus şi terenul, ceea ce ar fi ilegal. Respectivul notariat este în­să în… Roşiorii de Vede, judeţul Te­leorman.

“Doamna respectivă este proprie­tară şi pe terenul pe care stă cine­ma­tograful, ceea ce este ilegal şi consti­tuie procedura de a reintra în patri­moniul Primăriei. Noi trebuie să ata­căm notarul acela care a făcut actele şi a trecut terenul. Acolo e punctul slab al tranzacţiei. Deschidem proces pentru nerespectarea legii”, anunţa vicepri­marul Traian Stoia. Acesta mai spunea că O.C.P.I. trebuia să intabuleze imo­bilul, indiferent că actul notarial este sau nu în spiritual legii, şi că legislaţia va trebui schimbată, din acest punct de vedere. “Nici vorbă, cinematograful nu mai e în proprietatea Româniafilm, nu ştiu la ce s-a referit Ministerul Culturii. E intabulat pe acea doamnă din Timi­şoara. Din punctul meu de vedere, nu cred că ea a dat banii respectivi. Ne-ar fi bucurat ca respectivul cinematograf să fi rămas la R.A.D.E.F., pentru că atunci ar fi fost transferat mai uşor către Primărie. Eu nu cred că e vorba de cumpărare de creanţe, ci de un împrumut, deşi nu este legal ca o persoană fizică să împrumute o Regie. Din acest punct de vedere, instituţiile Statului ar trebui să-şi facă datoria. Noi am sesizat situaţia, cine trebuie să se ocupe de asta să se ocupe”, mai spune vi­ceprimarul Traian Stoia.

După cum se vede, declaraţiile Primăriei şi ale Ministerului Culturii se bat cap în cap. Dacă Primăria nu are informaţii corecte, rămâne să se elu­cideze ce interese au generat acest scandal. Pe de altă parte, dacă Minis­terul Culturii a greşit afirmând că sala de Cinematograf Studio e încă la R.A.­D.E.F. înseamnă că, din postura sa de coordonator al Româniafilm, şi, teore­tic, administrator al acestui patrimo­niu, este un caz fără speranţă. În plus, dacă un cinematograf aflat în zona zero a Timişoarei a generat astfel de controverse, cum se mai poate spera la o gestionare cu bună credinţă a cinematografelor, la nivelul celorlalte localităţi din Timiş?

O situaţie incertă şi pe plan central

După un timp de analiză prelungit, şi un scandal de proporţii, iniţiatorii celebrului proiect de lege al des­centralizării şi-au dat seama, la sfâr­şitul lunii noiembrie, că descen­tralizarea cinematografelor, adică trecerea lor în subordinea Primăriilor sau a Consiliilor Judeţene, nu este o idee bună. Probabil că i-au ajutat să ajungă la această de­cizie şi reacţiile din presă, dar şi ex­perienţa anterioară, legată de „des­centralizarea”, în 2008, a 107 cinema­tografe de care, spune Sindicatul Ro­mâniafilm, s-a ales praful. Situaţia s-ar putea schimba însă din nou în perioada următoare, mai ales că aceste spaţii au fost obiectul unui „ping-pong” între Primării şi Româ­niafilm.

În Timiş este vorba despre 15 astfel de locaţii, majoritatea din Timi­şoara, fiind spaţii mari, de sute sau mii de metri pătraţi, cele mai multe, am­plasate în poziţii foarte bune. La acestea se adăugă, tot în Timişoara, sediul fostului Oficiu de Difuzare şi Pro­gramare a Filmelor Timiş, de pe strada Elena Nicoară, dat în folosinţă în 1961, cu 880 de metri pătraţi de construcţie şi 3.000 de metri pătraţi de teren, şi sediul Filialei Timiş a R.A.D.E.F., de pe bulevardul C.D. Loga, cu 272 de metri pătraţi de construcţie.