De mai bine de cinci ani, din 2008, de când D.N.A. a fost sesizată de către fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, cu privire la mai multe privatizări dubioase ale unor unităţi agricole de producţie de tip I.A.S. din Timiş, nimeni nu pare să mai ştie nimic despre anchetă. Aceasta deşi chiar şi Corpul de Control al Ministerului Agriculturii a confirmat descoperirea unor nereguli, sesizând, la rândul său, D.N.A.

Cinci ani fără răspunsuri

În urmă cu aproape cinci ani, în august 2008, fostul mi­nistru al Agriculturii şi deputat timişean P.D.-L. Valeriu Tabă­ră, depunea la D.N.A. o solici­tare de anchetare a modului în care s-au privatizat în Timiş o serie de unităţi agricole de tip I.A.S., vizate fiind în primul rând fostul I.A.S. Grabaţi, Grab­tim, şi cel din Sânnicolau Mare, Sin­agro S.A.

Valeriu Tabără spune că nu a primit niciun fel de date din care să reiasă că D.N.A. ar fi întreprins ceva concret în ce­ea ce priveşte derularea acestei anchete, deşi eventualele fapte ilegale se apropie încet, dar sigur de termenul de prescrip­ţie. Valeriu Tabără ne-a declarat că a început să aibă semne de întrebare legate de această an­che­tă după ce în 2009 a fost che­mat la D.N.A. să reconfirme aspectele sesizate în plângerea iniţială, demers pe care îl con­si­deră inutil şi anormal. “Nu mai ştiu absolut nimic despre acel dosar, deşi ar fi trebuit să mi se comunice date despre derula­rea acestei anchete şi rezul­tatul ei. Faptul că de atâta timp nimeni nu a mai făcut public nimic concret legat de această anchetă mă îndreptăţeşte să cred că sunt oameni care nu vor să se realizeze o anchetă serioasă în acest domeniu”, declară Valeriu Tabără.

Între timp, pe lângă sesi­zarea făcută de Valeriu Tabără, oficiali ai Corpului de Control al Ministerului Agriculturii ne confirmau la sfârşitul anului 2011 că, la rândul lor, au derulat o acţiune de control vizând pri­vatizarea I.A.S.-urilor timişene Grabtim şi Sinagro şi au des­coperit nereguli grave, făcând astfel sesizare către D.N.A. “Au fost înaintate la D.N.A. notele de control întocmite de Corpul de Control al ministrului, având ca obiect procesul de privati­zare al unităţilor de tip I.A.S. din Timiş. Corpul de Control al ministrului a înaintat notele de control în vederea cercetării fap­telor privind activitatea A.D.S. Dosarele, întocmite în baza notelor înaintate, sunt în stadiu de cercetare”, ne transmiteau atunci reprezentanţii Corpului de Control al ministrului Agricul­turii. . Este ciudat faptul că de atâta timp D.N.A. nu a făcut publică nicio dată concretă legată de această anchetă.

Grabtim, scos la vânzare cu un preţ inexplicabil de mic

Deşi din momentul sesi­zării făcute de Valeriu Tabără au trecut aproape cinci ani, este greu de spus ce progrese a făcut ancheta. Şi relevant din acest punct de vedere e faptul că, deşi Agenţia Domeniilor Sta­tului ar fi trebuit să fie punct de referinţă în anchetă, ea fiind administratoarea celor două I.A.S.-uri timişene până la priva­tizare, anul trecut, reprezentan­­­ţii A.D.S. Timiş ne confirmau că procurorii D.N.A. încă nu le ceruseră niciun fel de date. Bi­roul de Comunicare al D.N.A. nu putea, la rândul său, să ofere informaţii în acest sens, legate de o anchetă în derulare.

Însă chiar informaţiile ofi­ciale ale Ministerului Agricul­turii sunt suficiente pentru a in­dica faptul că în cazul privati­zării unor unităţi de tip I.A.S., cum ar fi Grabtim sau Sinagro, sunt suficient de multe semne de întrebare pentru a justifica demararea unei anchete. Minis­terul Agriculturii a recunoscut, de pildă, oficial, că în 2002, în momentul privatizării prin ne­gociere directă cu preselec­ţie a Grabtim Grabaţi, patrimo­niul imobiliar al societăţii era de 293.684 de lei. Tot atunci, Grab­tim avea stocuri de produse agri­cole în valoare de peste 1,04 milioane de lei (la valoarea actuală). La aceasta se adăuga şi valoarea producţiei netermi­nate, de peste 600.000 de lei (la valoarea actuală). Faţă de aces­te date financiare este inexpli­cabil preţul extrem de mic cu ca­re Statul a pus în vânzare pa­chetul de acţiuni deţinut la Grabtim : 135.066 de lei. Uni­tatea avea şi datorii de 600.000 de lei, însă, practic, doar din vânzarea stocurilor, cumpărăto­rul ar fi putut să-şi recupereze banii investiţi în achiziţionarea pachetului de acţiuni de la Sta­tul român, să plătească datorii­le şi să rămână şi cu un profit considerabil.

Şi la Sinagro, unele aspec­te neclare legate de procesul de privatizare sunt de notorietate. Aici ar fi trebuit verificate vân­zările de clădiri şi terenuri fă­cute din patrimoniul unităţii, la preţuri foarte mici şi pe ultima su­tă de metri, cu câteva săptă­mâni înainte de privatizare. Ime­diat după privatizare, au început alte permutări cu tere­nuri, iar patrimoniul imobiliar al Sinagro a făcut obiectul unor transfe­ruri succesive în care, la un mo­ment dat, se oficializau schimbări de statut ale tere­nului I.A.S.-ului prin documente parafate de Primăria Cenad, deşi titulară pe respectivele suprafeţe era Primăria Dudeştii Vechi.

Curtea de Conturi, ţinută la distanţă

Sesizată cu privire la priva­­tizarea Grabtim a fost şi Comi­sia pentru Cercetarea Abuzuri­lor, Corupţiei şi pentru Petiţii a Camerei Deputaţilor. Deşi o parte din membrii Comisiei au propus înaintarea sesizării către Curtea de Conturi, pentru o an­chetă în paralel cu cea a D.­N.A., propunerea a fost con­tra­tă de o bună parte din membrii P.S.D. ai Comisiei. Aceştia au refuzat trimiterea dosarului la Curtea de Conturi, transfe­rându-l spre Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului care, în ulti­mii ani, nu s-a ocu­pat de acest gen de anchete. “Situaţia expu­să în memoriu este prezentată destul de vag, fără a se aduce elemente clare. Ca mod de ana­liză şi verificare a tuturor aspec­telor semnalate, s-a făcut propu­nerea de trans­mitere a memo­riului către A.V.­A.S., singura autoritate îndri­tuită de Statul român cu pro­blemele post-priva­tizare. În ceea ce priveşte sesiza­rea Curţii de Conturi, acest lu­cru nu este necesar deoarece în memoriul respectiv nu este vorba despre utilizarea sau cheltuirea banilor publici”, se consemna în steno­grama şedin­ţei Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corup­ţiei şi pentru Petiţii a Camerei Deputaţilor.

Însă, cum se poate pretin­de că nu este vorba de bani pu­blici într-un proces de privati­zare, care presupune vânzarea unui activ al Statului?

Ancheta legată de îmbunătăţirile funciare, poveste “la indigo” 

Tot în perioada în care Valeriu Tabără a fost ministru al Agriculturii, la nivelul Parlamentului se constituia o Comisie specială care a iniţiat o an­chetă legată de sistemele de irigaţii şi desecare din ţară.

În urma anchetei parlamentare realizate de Camera Deputaţilor, au ieşit la iveală numeroase afaceri cu iz penal, achiziţii dubioase şi sabotări din interior ale activităţii, demarate încă de prin 2003 în anumite sectoare ale sistemului de amenajări funciare din vestul ţării.

Totodată, raportul menţionează un control făcut de conducerea cen­tra­lă a S.N.I.F. la sucursala timişeană, a cărui concluzie a fost că, la împărţirea cu A.N.I.F. a patrimoniului fostei struc­turi-mamă, Societatea de Îmbunătăţiri Funciare, un număr mare de echipa­mente de irigaţii nu fuseseră înregis­trate în inventar sau dispăruseră în mod misterios din inventarele anuale succesive. Pe parcursul a trei ani, de exemplu, peste 1.200 de conducte nu fuseseră înregistrate în inventar.

Raportul Camerei Deputaţilor a mai scos în evidenţă că, în bună parte, neregulile foarte mari, descoperite în 2005, în sectorul timişean al îmbună­tăţirilor funciare, nu au făcut nici până azi obiectul unor măsuri judiciare clare, nici a unui proces de recuperare a pagubelor, prin sechestrul averii celor vinovaţi.

Nu au fost uitate nici celebrele contracte interjudeţene din sectorul îmbunătăţirilor funciare, cum ar fi de­rularea unui contract legate de închirie­rea de utilaje din Caraş-Severin. “Cu aceste utilaje s-au efectuat lucrări de decolmatare în sistemul Sânnicolaul Mare, a canalelor Aranca şi Silvia, în valoare de 12,1 miliarde de lei vechi, fără situaţii de lucrări”, se arată în raport. Acestea sunt doar o parte din anomaliile consemnate în respectivul document, concluziile acestuia fiind înaintate Poliţiei şi D.N.A. În vetul ţării, de exemplu, potrivit aceluiaşi raport, ar trebui recuperate, doar din sectorul îmbunătăţirilor funciare, pagube de peste 816 miliarde de lei vechi.

Din păcate, şi în acest caz lipsesc până acum datele concrete legate de rea­lizarea şi finalizarea vreunei anchete oficiale. “Şi în acest caz al neregulilor din sistemul îmbunătăţirilor funciare nu s-a mai făcut public nimic, nu s-a comuni­cat niciun fel de date legate de stadiul cercetărilor. Şi se apropie termenul de prescripţie”, mai spune Valeriu Tabără.