Într-o declaraţie politică făcută în plenul Parlamentului, deputalul PNL (fost PDL) de Timiş Cornel Sămărtinean anunţă că, la baza discuțiilor dintre președintele Klaus Iohannis și președintele Ucrainei, Petro Poroşenko, cu ocazia vizitei la Kiev, au stat patru obiective majore. În primul rând, faptul că România își dorește un vecin stabil din punct de vedere politic, care să facă pași concreți în ceea ce privește consolidarea statului de drept. În al doilea rând, faptul că România vrea o Ucraină mai stabilă economic, „pentru că asta ar însemna un partener real din acest punct de vedere, cu o piață interesantă de desfacere”. În al treilea rând, faptul că România vrea să rezolve câteva dosare bilaterale spinoase cu Ucraina, care au minat relațile dintre cele două ţări, în ultimii 20 de ani, şi anume, canalul Bâstroe, datoriile de la combinatul Krivoi Rog şi situația minorității române din Ucraina. În al patrulea rând, faptul că România dorește ca Ucraina sa fie de parte a Republicii Moldova  în formatul de negocieri 5+2 privind Transnistria, astfel încât să se încerce izolarea politică a Rusiei.
„România prin vocea președintelui său, și-a reafirmat poziția solidă în interiorul UE, din punct de vedere politic, edificator în acest sens fiind  recenta vizită pe care președintele României a efectuat-o în Polonia. Una din concluziile care s-au desprins din întâlnirea la nivel înalt, a fost aceea că România și Polonia încearcă să creeze un binom puternic în flancul estic al NATO și UE”, spune deputatul PNL Cornel Sămărtinean.

Care reaminteşte, în context, de declaraţia generalului Adrian Bradshaw, comandantul adjunct al forțelor NATO din Europa, care a subliniat că “este absolut necesar să ne asigurăm aliații, în special pe cei din flancul de est, că ei vor fi sprijiniți în cazul oricărei provocări prevăzute de Articolul 5 al Tratatului Alianței Atlantice”.

Cornel Sămărtimean apreciază că aceasta o declarație așteptată de liderii țărilor NATO situate la granița cu Rusia, așa cum este și țara noastră, “având în vedere faptul că se pune întrebarea dacă Alianța va reacționa și mai ales cum, dacă va aplica Art. 5 în cazul în care Rusia  are în plan un atac asupra unuia din statele membre aflate in vecinătatea sa”.

În acest context, reaminteşte parlamentarul de Timiş, vizitele președintelui Klaus Iohannis la Varșovia și apoi la Kiev, susținerea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, prefigurarea unei alianțe între România, Polonia şi Ucraina, toate trei parteneri speciali ai SUA, au fost absolut necesare.

“O temă de interes major pentru România o constituie, situația din Crimeea. În cazul anexării Crimeei și al escaladării conflictului din estul Ucrainei se impune necesar ca în  politica externă românească  să avem o linie fermă de condamnare a acțiunilor Rusiei și de susținere a principiului inviolabilității teritoriului suveran”, a adăugat Cornel Sămărtinean.

Amintind că un alt mare obiectiv pe care Klaus Iohannis l-a bifat la Kiev a fost  asigurarea sprijinului României in bătăliile diplomatice din UE și de la ONU, acolo unde aliații tradiționali sau conjuncturali ai Rusiei încearcă să blocheze sau să îndulcească sancțiunile la adresa Kremlinului : „Ucraina și-a manifestat dorința  ca România (eventual, în tandem cu Polonia) să  fie un susținător  constant în demersul său referitor la aderarea la UE, oricât de îndepărtată ar putea fi această  perspectivă”.

Deputatul liberal de Timiş a amintit în plen că Ucraina a afirmat că va îndeplini reformele interne referitoare la consolidarea democrației și întărirea statului de drept, reforme fără de care nu este posibilă finalizarea parcursului său european. „Consolidarea democrației și întărirea statului de drept sună amenințător pentru o clasă politică nereformată, cum este cea din Ucraina, dar au ecou maxim în rândul ucrainenilor care au ieșit în Maidan in 2013 – 2014 să lupte pentru libertate  și democrație”, a punctat Cornel Sămărtinean.

O altă temă abordată, a declarat acesta, a fost cea referitoare la situația comunităților etnice. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat la Kiev, că a convenit să  ofere o vizibilitate mai bună comunităților etnice, care trebuie să devină „un liant şi un pod” între România şi Ucraina. „În acest sens, este nevoie ca mecanismele relevante pe linie guvernamentală să-și reia activitatea și să abordeze aspecte de actualitate. Dorim ca prin toate acțiunile noastre să vedem efecte pozitive în ceea ce privește contactele directe între cetățenii noștri si proiecte comune în plan economic și cultural”, afirma Klaus Iohannis.

În acest context, deputatul Cornel Sămărtinean a reamintit că România a primit refugiați din Ucraina, că tratează militari ucraineni răniți pe frontul din Donbas, cu toate că în ultimii ani, nu a investit nimic în medicina militară de război. „Se impune ca Guvernul României să aloce mai mult pentru mărirea bugetului MApN, nu în 2017, așa cum prevede pactul politic, ci cât mai curând posibil”, a subliniaat Cornel Sămărtinean.

Un alt subiect sensibil discutat, mai spune acesta, a fost renunțarea Ucrainei de a continua cu faza a doua a construirii canalului Bîstroe, din cauza căruia România pierde sume importante de bani prin reducerea traficului fluvial pe canalele românești, precum și monopolul ieșirii de pe Dunăre în Marea Neagră. „Nu în ultimul rând, pe agenda discuțiilor dintre cei doi președinți a figurat și subiectul legat de cooperarea energetică, ocazie cu care președintele ucrainean a subliniat faptul că Kievul dorește micsorarea dependenței economice față de Rusia. În plus, președintele Poroșenko a afirmat că ar fi necesară înființarea  unei linii aeriene directe între Kiev și Bucureşti”, a completat parlamentarul de Timiş.

Adăugând că România se pronunță pentru o „resetare” a relațiilor cu Ucraina, într-un moment de maximă vulnerabilitate pentru marele vecin de la Est: „România își doreste un vecin stabil din punct de vedere politic și al securității, care să ne garanteze existenta unui buffer geografic față de o Rusie cu evidentă vocație expansionistă. Rămâne de văzut dacă prin acțiunile pe care le întreprinde Ucraina își dorește cu adevărat o cooperare politică bilaterală serioasă, diplomatică și pe teme de securitate cu România”.