Este sau nu oportună acordarea dreptului la vot electronic sau prin corespondență cetățenilor români? Care este opinia parlamentarilor de Timiș referitoare la un eventual astfel de proiect? Ar susține sau nu în Parlament un proiect de lege care să le acorde cetățenilor români dreptul de a vota și altfel decât în varianta clasică? Și care sunt neajunsurile pe care le identifică unui astfel de sistem de vot alternativ?

Am discutat despre aceste aspecte cu câțiva parlamentari de Timiș, în contextul readucerii recente în discuție a subiectului, în urma depunerii, la Parlament, la Comisia de cod electoral, a unui proiect de lege privind votul electronic, de către reprezentanți ai Asociației M10.

Opinii împărțite

Am solicitat puncte de vedere mai multor parlamentari de Timiș cu privire la oportunitatea luării în discuție, în perspectivă apropiată, a unui proiect vizând acordarea, pentru cetățenii români, a dreptului de vot electronic sau prin corespondență.

Deputatul PSD Petru Andea ne-a declarat că, în varianta în care va fi dezbătut în Parlament un astfel de proiect, îi va analiza cu atenție conținutul, întrucât apreciază că introducerea în discuție a unei astfel de variante de vot este „oportună și necesară”. „Cred că ar trebui să încercăm să găsim soluții pentru ca milioanele de români care doresc să voteze să își poată exercita acest drept”, spune el.

Chestionat despre oportunitatea luării în discuție a unei astfel de inițiative, deputatul PSD Dorel Covaci declară că este de părere că, în România, se simte nevoia unei îmbunătățiri a sistemului de vot, astfel încât „toți românii care au dreptul și doresc să voteze să poată vota”. Acesta atenționează, însă, în contextul referirilor la acordarea dreptului la vot electronic și/sau prin corespondență, că, potrivit unui proverb românesc, „mai binele este dușmanul binelui”. „Nu suntem împotriva lui”, menţionează Dorel Covaci, adăugând, însă, că trebuie avută în vedere situația actuală din România și trebuie analizate riguros toate implicațiile legate de securitatea și siguranța exercitării votului în astfel de sisteme, în aşa fel încât să fie întrunite condițiile necesare astfel încât orice persoană care dorește să voteze să o facă în nume propriu, iar votul să nu fie dat de altul. Dorel Covaci mai spune că o astfel de lege, care să prevadă acordarea dreptului la vot electronic sau prin corespondență, trebuie luat în dezbatare și estimează că vor fi inevitabile opiniile pro-și contra. Acesta este de părere, însă, că problema în sine va trebui rezolvată, întrucât, admite, „am avut probleme cu votul din străinătate”. Și, atenționează el, implicațiile unei astfel de decizii trebuie bine cumpănite, întrucât „au fost țări care au avut un astfel de sistem și au renunțat”.

Deputatul PSD Sorin Stragea este de părere că „Parlamentul trebuie să analizeze cu atenție și să ia în discuție orice proiect care privește acordarea, pentru cetățeni, a posibilității de a vota liber și fără constrângeri”. Şi spune că obiectivele care trebuie avute în vedere, în cazul unui astfel de proiect, trebuie să vizeze garantarea securității votului electronic. „Aceasta este o discuție mai veche, care a fost utilizată inclusiv politic și electoral. A mai fost depus un proiect, mai vechi, imediat după alegerile prezidențiale, din noiembrie 2014, care a fost respins.(…)N u resping de facto ideea unui astfel de proiect, dar trebuie să fim circumspecți”, mai spune Sorin Stragea. Adăugând că un astfel de proiect e trebuie analizat inclusiv prin raportare la legislația și la problemele întâmpinate în alte țări care au acordat cetățenilor dreptul la votul electronic și care, ulterior, au renunțat la acest sistem de vot. „Votul trebuie să fie expresia voinței proprii. Trebuie gândit în așa fel încât să nu permită votarea în numele altcuiva. Nu, de exemplu, ca, în numele unui alegător în etate, să voteze copilul sau nepotul”, este de părere deputatul PSD Sorin Stragea. În plus, acesta opinează că astfel de sisteme alternative de vot sunt aplicabile nu oricărui tip de alegeri, el nefiind pretabil, potrivit aprecierii acestuia, alegerilor locale sau parlamentare. „Nu trebuie să ne grăbim doar pentru că vrea cineva sau pentru că a promis. Dacă dorim să fie un drept constituțional, nu experimental”, completează deputatul PSD.

Deputatul UNPR (fost PP-DD) Adrian Diaconu apreciază că ar fi oportună introducerea în discuție a unui astfel de proiect cât de curând. Și aceasta întrucât „societatea ar trebui să țină pasul cu progresele tehnologiei. Dacă putem face plăți în sistem electronic și dacă putem face bine, prin intermediul internetului, multe operațiuni, atunci trebuie să putem și să votăm”. Adrian Diaconu este de părere că un astfel de proiect de lege trebuie întocmit într-un mod rațional și lucid, acordând atenție unor chestiuni de fond. Și, mai spune acesta, orice discuție referitoare la introducerea votului electronic sau prin corespondență ar trebui să plece de la premisa abandonării preocupării pentru ceea ce acesta numește „interesul câștigării prim-planului politic”.

Deputatul Niculae Mircovici, din partea Grupului Minorităților Naționale, se declară de acord cu această formulă de vot „dacă asigură securitatea votului, unicitatea lui și posibilitatea ce acesta să fie exercitat de către toți cei care doresc să voteze, în condiții constituționale”. Și, subliniază el, important este să se creeze premisele ca votul să fie secret și personal și să nu se înregistreze voturi multiple. În plus, opinează, persoanele din străinătate care doresc să voteze trebuie să figureze înscrise într-un registru nominal, aflat în evidența Autorității Electorale Permanente, pentru a se putea ști, în mod cert, dacă persoana respectivă are sau nu cetățenia română. Pentru că, în caz contrar, „dacă persoana locuiește în străinătate, dar nu mai are cetățenia română, degeaba dorește să voteze, pentru că nu are dreptul legal să o facă”.

Deputatul Ovidiu Ganț, reprezentant al Grupului Minorităților Naționale, declară că susține necondiționat votul prin corespondență: „Consider că este unica soluție prin care putem ajunge la cetățeni”. Acesta evocă experiența germană a votului prin corespondență, despre care spune că le oferă tuturor cetățenilor germani, din țară și din străinătate, posibilitatea să voteze, în baza unei proceduri extrem de bine pusă la punct și despre care apreciază că se dovedește funcțională: „Este o idee absolut normală, foarte bună și e obligatoriu de introdus în noul Cod electoral”. Ovidiu Ganț nu apreciază drept oportună o posibilă introducere a votului electronic, din rațiuni care țin, potrivit aprecierii sale, de posibile probleme de securitate. „Se pot sparge sistemele de securitate de la NASA, au fost sparte servere bancare și s-au furat bani din conturile clienților”, avertizează Ovidiu Ganț asupra riscurilor posibile. Situații cu referire la care spune că „nu avem convingerea că putem garanta o soluție fiabilă”. El mai spune că votul prin corespondență poate rezolva, însă, problema tuturor cetățenilor care vor să voteze.

O revenire asupra unui angajament de campanie

Asociația M10 a depus, la începutul acestei săptămâni, la Comisia parlamentară de cod electoral, un proiect de lege ce vizează introducerea votului electronic.

Proiectul prevede posibilitatea acordată alegătorilor de a vota cu ajutorul unui dispozitiv token similar cu cel utilizat în cadrul tranzacțiilor bancare.

Totodată, prin intermediul unei scrisori adresate de către liderul Asociației M10, europarlamentarul Monica Macovei, președintelui Klaus Iohannis, îi este reamintit acestuia despre conținutul angajamentului asumat, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014. În baza căruia acesta se angaja la ducerea la îndeplinire a unor obiective înscrise în programul cu care Monica Macovei s-a prezentat la alegerile prezidențiale.

Într-o scrisoare adresată zilele trecute, lui Klaus Iohannis, este semnalat faptul că semnalele din mediul politic referitoare la introducerea votului electronic și prin corespondență nu sunt deloc încurajatoare.

Se cere vot electronic pentru toţi cetățenii români cu drept de vot

Proiectul de lege depus, la începutul acestei săptămâni, la Parlament, de Asociația M10 vizează acordarea dreptului la exercitarea votului electronic tuturor cetățenilor români cu drept de vot, indiferent de domiciliu sau reședință, la orice tip de alegeri, precum și la referendumuri.

Condiția preliminară menită să le garanteze cetățenilor români cu drept de vot dreptul de a vota electronic ar fi, potrivit elaboratorilor proiectului depus de Asociația M10, trimiterea prin poștă sau depunerea de către alegători a unei cereri adresată Primăriei din localitatea de domiciliu sau din cea de reședință, respectiv reprezentanței diplomatice sau consulare căreia aceștia îi sunt arondați. Cererea ar urma să fie însoțită de o copie legalizată după actul de identitate, pentru a împiedica astfel orice posibilă fraudă în emiterea de astfel de cereri de către persoanele neautorizate.

Ulterior, proiectul prevede ca aceste cereri să fie comunicate de către Primării și de către personalul din cadrul reprezentanțelor diplomatice sau consulare Ministerului Afacerilor Interne, în formă electronică, în termen de cel mult 48 de ore de la primirea lor sau, în format pe hârtie, în termen de cel mult cinci zile. MAI ar urma să transmită apoi solicitantului, prin intermediul Primăriilor sau al reprezentanțelor diplomatice/consulare, un token (dispozitivul care generează parole de identificare cu data de expirare scurtă pentru utilizatorul acestuia, dispozitiv care va fi utilizat pentru autentificarea în sistemul de vot). Token-ul va putea fi folosit nu numai pentru un singur rând de alegeri, ci pentru toate tipurile de alegeri sau pentru eventualele referendumuri. Şi  ar urma să poată fi folosit, de asemenea, pentru orice alte aplicații online (plata de taxe și impozite, eliberarea de acte) pe care Statul român le va pune la dispoziția cetățenilor. Proiectul de lege prevede, de asemenea, că token-ul va fi identificat prin intermediul unei serii unice și va putea fi activat doar sub semnătura funcționarului și în prezența posesorului său, pentru a împiedica astfel orice posibilitate de fraudă.

În baza acestui dispozitiv, cetățenii români și-ar putea exercita dreptul de a vota electronic, în intervalul orar 7- 21 (ora locală), în preziua stabilită pentru exercitarea dreptului de vot în modalitatea clasică, utilizând buletinele de vot imprimate pe hârtie. În ziua exercitării votului pe buletinul de vot imprimat pe hârtie, reprezentanții birourilor electorale din secțiile de votare vor avea, potrivit prevederilor proiectului de lege depus de reprezentanții Asociației M10, obligația de a scana documentele de identitate ale alegătorilor, pentru a afla instantaneu dacă aceștia au votat sau nu anterior 
În plus, pentru a crea cadrul necesar evitării oricăror eventuale tentative de fraudare a sistemului, Asociația M10 a propus și introducerea unor pedepse cuprinse între 7 și 25 de ani, în vederea sancționării oricăror astfel de încercări.