Pieţele Timişoarei ar putea avea parte de o nouă  reconfigurare, în perioada următoare, atât ca şi concept, cât şi ca administrare. Primăria vrea să înfiinţeze pieţe speciale, cum ar fi piaţă de peşte sau piaţa de hobby, şi să instituie un model de administrare mai eficient.

Dispar pieţe vechi şi apar unele noi

În 2015 ar putea începe un proces de reconfigurare a pieţelor Timişoarei, care presupune dispariţia unor pieţe vechi, necorespunzătoare şi înfiinţarea unor pieţe noi, de nişă.

Actuala piaţă din zona Bălcescu, unde este acum o piaţă de animale – considerată de primarul Nicolae Robu ca fiind „vai şi amar” – va fi mutată într-un spaţiu care nu este încă stabilit, Primăria având la dispoziţie trei terenuri, unul în zona Dâmboviţa, unul pe strada Lacului şi încă unul în zona Steaua, dintre care urmează să aleagă varianta cea mai bună.

În paralel, tot din acest an se intenţionează să se extindă actuala Piaţă de Gros, în care să se amenajeze, adiacent pieţei principale, o serie de pieţe specializate mai mici – deocamdată, discutându-se despre o piaţă de peşte şi una de hobby. „S-a propus să amenajăm acele pieţe, undeva lângă Piaţa de Gros, unde ar trebui să primim un teren de la Primărie. Acolo se poate face şi o piaţă de hobby, şi una de peşte, şi una de produse de carne. Totodată, se doreşte amenajarea parcării, în sensul extinderii. Problema e că, până nu primim acel spaţiu de la Primărie nu putem face niciun fel de planuri”, ne-a declarat Viorel Ştefan, directorul SC Pieţe SA.

În ultima şedinţă de plen s-a menţionat că se va aproba dezlipirea si alipirea parcelelor, este vorba despre o extindere a Pieţei de Gros până la 50.000 de metri pătraţi.

Totodată, pe lângă aceste reconfigurări, care se doresc a fi primele dintr-o serie de reamenajări care au ca scop final reconfigurarea totală a pieţelor din Timişoara, se doreşte şi schimbarea modului de administrare a acestor pieţe. După cum au cerut mai mulţi consilieri locali, se intenţionează organizarea unei Adunări Generale a Acţionarilor care să ia într-un mod transparent şi după o dezbatere adecvată decizii legate de modul de organizare al pieţelor din Timişoara. „SC Pieţe SA trebuie să îşi asume organizarea unei Adunări Generale a Acţionarilor, după modelul a ceea ce am făcut la Colterm. Vom avea, de altfel, discuţii cu fiecare societate şi regie, foarte serioase la început de an să nu mai fuşărim adunările generale şi să votăm pe genunchi proiectele şi hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor”, s-a precizat în acest sens în plenul Consiliului Local.

Reabilitări fără efectele scontate

În ultimii ani s-a mai încercat o schimbare a configuraţiei pieţelor agro-alimentare din Timişoara şi nu întotdeauna efectul a fost cel scontat.

De exemplu, Piaţa Iosefin, una dintre cele mai mari investiţii făcute în Timişoara în sectorul pieţelor agro-alimentare, este contestată chiar de către beneficiari, respectiv de către o parte din comercianţii care vând aici. Aceştia spuneau că structura etajată a noii pieţe îi dezavantajează pe cei de la etajele de sus pentru că, dacă nu merg lifturile, nimeni nu urcă până la etajele superioare pe scări “pentru un fir de pătrunjel”.

O parte dintre producătorii de aici susţineau că vânzările le-au scăzut substanţial după modernizarea pieţei şi anunţau că au luat în calcul să se mute în alte pieţe din oraş. Era astfel o intenţie care venea în contradicţie cu scopul modernizării. Aici construcţia a fost ridicată pe o suprafaţă de 1.645 de metri pătraţi.

La subsol sunt 12 boxe pentru depozitarea mărfii, un depozit general, încăpere cu rezervor de apă şi o staţie de pompe. La parter au fost amplasate aproximativ 250 de mese pentru comercializarea de zarzavaturi, legume şi fructe, prevăzută cu fântâni pentru spălarea produselor, grup sanitar pentru persoane cu handicap. La etajul I, au fost prevăzute 32 de spaţii pentru comercializarea de produse proaspete: lactate, carne şi produse derivate. La etajul 2, va funcţiona sectorul de alimentaţie cu 12 unităţi aferente, gen fast-food, şi alte 22 de spaţii pentru comercializarea de mărfuri de uz casnic şi gospodăresc.

Deşi conducerea Primăriei Timişoara nu s-a arătat nici ea foarte încântată de ce se întâmplă în zonă, a decis să prelungească concesiunea către Pieţe SA pentru recent reabilitata Piaţă Iosefin pe o perioadă de 25 de ani. Conform deciziei adoptate în Consiliul Local, „redevenţa datorată de către concesionar reprezintă recuperarea valorii de investiţie într-o perioadă de 25 de ani – din care anul 1 şi anul 2 perioadă de graţie”. Ca atare, Municipalitatea intenţionează nu să obţină venituri cât mai mari de pe urma exploatării pieţei, ci să-şi recupereze măcar investiţia pentru reabilitare pe o perioadă ce se întinde pe un sfert de secol.

După modelul din Iosefin, este greu de spus dacă o modernizare similară aplicată celorlalte pieţe i-ar mulţumi pe clienţi şi comercianţi. Cert este că, după cum spune şi Primăria, ceva trebuie schimbat pe segmentul pieţelor agro-alimentare.

Pieţele volante, ultima pârghie de luptă cu bişniţarii

Nevoia de a schimba ceva la modul de administrare a pieţelor din Timişoara pleacă şi de la constatarea că sunt tot mai puţini producători autentici şi tot mai mulţi bişniţari, cu marfă de import, uneori de provenienţă dubioasă, şi cu preţuri aliniate. S-a ajuns astfel la concluzia că pieţele volante ar putea fi singura soluţie pentru ca acest gen de spaţii comerciale agro-alimentare să nu mai fie acaparate de bişniţari.

În zona Stadionului „Dan Păltinişanu”, lângă Casa Tineretului, în zona Căii Lipovei şi în zona Steaua, aceste pieţe se ghidează după aceeaşi regulă simplă şi de bun-simţ: produsele de import au interdicţie.

Deşi iniţiativa, venită din partea unor consilieri locali, a fost foarte apreciată, materializarea ei nu a fost simplă. Abia anul trecut, în martie, Consiliul Local Timişoara a aprobat, în cele din urmă, proiectul de hotărâre care prevedea înfiinţarea pieţei ţărăneşti volante în zona Stadionului „Dan Păltinişanu” şi în Piaţa Traian, cu precizarea că în aceste pieţe au voie să vândă produse agroalimentare doar producătorii autohtoni, comercializarea mărfurilor de import urmând să fie interzisă.

Mai mult, consilierii iniţiatori au avut surpriza să constate că proiectul fusese modificat chiar la punctele sale cele mai importante legate de obligativitatea ca în aceste spaţii să vândă doar producători autohtoni, nu importatori, precum şi legate de sancţiunile care se aplicau în cazul în care şi aceste pieţe, ca restul pieţelor agroalimentare din Timişoara, erau luate cu asalt de către importatori şi bişniţari. Şi nici acum nu s-a aflat cine a modificat acel proiect, care până la urmă a fost adoptat în forma iniţială.

Controverse legate de venituri

Tot anul trecut, aleşii locali au votat prelungirea concesionării pieţelor agro-alimentare timişorene de către societatea SC Pieţe SA cu peste şapte ani. O parte dintre consilieri spuneau că Municipalitatea ar fi trebuit, măcar ca experiment, să încerce şi concesionarea către operatori privaţi, pentru a crea concurenţă în acest domeniu.

În proiectul votat se aproba prelungirea contractului de concesiune pentru o perioadă egală cu jumătate din durata sa iniţială, adică şapte ani şi şase luni, începând cu data de 4 mai 2014 până în data de 3 noiembrie 2021, prin încheierea unui act adiţional.

Astfel, s-a ajuns la concluzia că actuala formulă de administrare trebuie menţinută, deşi au existat de-a lungul timpului mai multe iniţiative de schimbare a formei de gestionare. De exemplu, în 2012, în plen era introdus un proiect de hotărâre de Consiliu Local prin care s-a dorit ca pieţele din Timişoara să fie concesionate unor operatori privaţi. Licitaţiile urmau să înceapă de la sumele plătite către Primărie pentru fiecare piaţă în parte, înmulţite cu zece. Veniturile realizate astfel se dorea a fi utilizate în proiectul de reabilitare termică a clădirilor aflate în proprietatea Primăriei, printre acestea numărându-se şcoli, grădiniţe şi spitale. Autorii proiectului voiau ca în contractul de concesiune să se prevadă şi obligativitatea concesionarului de a aduce pieţele la un aspect decent, care să respecte normele de igienă stabilite de lege pentru produsele expuse spre vânzare.

Un aspect foarte interesant legat de această iniţiativă era motivarea acestui proiect, care specifica faptul că, în raport cu potenţialul economic al pieţelor timişorene, veniturile obţinute de Primărie de pe urma exploatării acestora sunt insuficiente: „Pieţele din oraşul nostru (cu excepţia Pieţei de Gros) au un aspect învechit, cu un standard de igienă mult sub pretenţiile europene ale momentului, iar veniturile aduse la vistieria Primăriei sunt nesemnificative, comparativ cu potenţialul lor economic”, se preciza în acel proiect.

În aceeaşi idee, propunerea de hotărâre mai viza şi realizarea unor parteneriat public – privat pentru realizarea unor pieţe noi, pe proiecte similare celor din statele vest-europene, în care Primăria oferă terenul, investitorul construieşte piaţa şi, eventual, parcarea subterană sau supraterană, şi împarte cu Municipalitatea veniturile în proporţii egale.

Din motive mai mult sau mai puţin întemeiate, respectivul proiect a fost retras.