Descoperirile arheologice din zona centrală a Timişoarei vor fi conservate

Băile turceşti vor fi reconstituite în Piaţa Libertăţii

Santier arheologic Piata Libertatii (3)Vestigiile băilor turceşti descoperite în Piaţa Libertăţii, Moscheea Sultanului Biruitor, rămăşiţe ale bisericii iezuite din Piaţa Sfântul Gheorghe, ruinele uneia dintre cele mai vechi clădiri din cetatea Timişoarei şi Casa Camerală aşteaptă să fie conservate şi integrate în viitoarele ansambluri ce vor rezulta pe amplasamentul pieţelor din  centrul oraşului.

Vechea cetate a Timişoarei, o istorie "în straturi" desluşită de arheologi

Un proiect dificil şi pretenţios, ast­fel a fost catalogat proiectul de reabi­litare a centrului istoric al Timişoarei de către edilul Nicolae Robu, care spu­ne că a solicitat echipelor de arhitecţi şi arheologi care au lucrat, din 2 decem­brie 2013 şi până în prezent, pe şantie­rele deschise în zonele centrale ale oraşului. Primarul a fost prezent alături de directorul Muzeului Banatului, Leo­pold Ciobotaru, de directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş, Sorin Predescu, şi de şeful Direcţiei de Dezvoltare din Primăria Timişoara, Aura Junie, la un bilanţ al etapei de cer­cetare de teren a echipelor de arheologi care au lucrat pe şantierele deschise în Piaţa Libertăţii, în Piaţa Ţarcului şi pe străzile Florimund  Mer­cy, Eugeniu de Savoya, Vasile Alec­sandri şi Fran­cesco Griselini. Desco­peririle arheo­logice făcute în Piaţa Sfântul Gheorghe vor face obiectul unei expu­neri sepa­rate, care va avea loc marţi, 18 februa­rie, atunci când vor fi propuse şi solu­ţiile pentru expunerea şi valori­ficarea vestigiilor descoperite acolo.

Nicolae Robu spune că aspectul vii­tor al pieţelor, cel conferit de arhitecţi, după finalizarea lucrărilor de reabilitare, va fi stabilit în funcţie de caracterul special al lucrărilor şi de avizele date de Ministerul Culturii şi de Direcţia de Pa­trimoniu. „Am cerut să găsim cele mai inspirate modalităţi de punere în valoa­re a ceea ce găsim interesant. Punerea aceasta în valoare ar trebui să se facă cât mai spectaculos, pentru a face centrul istoric cât mai atractiv. Acolo unde se va preta să avem o porţiune de stradă, de exemplu, care în loc de pavaj să aibă sticlă sau material transparent, care să lase să se vadă ceva în subsol, vom face astfel. În funcţie de ce se descoperă şi de părerile emise, se va trece la reproiectare”, afirmă primarul. Acesta mai spune că deciziile finale vor fi luate de către specialişti, pentru că „este importantă asumarea istoriei şi scoaterea ei la vedere”.

Santier arheologic Piata Libertatii (7)

Vechile ziduri ale băilor turceşti expuse în pavajul viitoarei pieţe

Propunerile echipei de arheologi care au lucrat pe teren au fost înaintate deja Comisiei Naţionale de Arheologie, anunţă arhitectul Radu Mihăilescu. Acesta spune că se va încerca elimina­rea diferenţelor dintre trotuar şi caro­sabil, prin îndepărtarea bordurilor şi că se va căuta accentuarea prezenţei în centrul pieţei a monumentului Sfântului Nepomuk. În jurul acestuia se va realiza o amenajare în cercuri concentrice a pieţei, cu alternarea unor straturi de cărămidă dublă presată şi a altora din andezit. În plus, numărul de arbori din piaţă va fi suplimentat.

Cât despre descoperirile arheo­logice făcute, Radu Mihăilescu preci­zează că propunerile echipelor care au lucrat pe teren vizează păstrarea şi in­te­grarea unei mari părţi a acestora în structura viitoare a pieţelor. Va rezulta astfel, în zona Pieţei Libertăţii, o supra­faţă circulară cu aria de aproxi­mativ 300 de metri pătraţi, care fie va fi scufun­dată la o adâncime de aproxi­mativ 50 de centimetri faţă de nivelul pavajului, pen­tru a putea fi reconstituită acolo o parte din băile turceşti, fie vor fi expuse zidu­rile chiar la nivelul pavajului viitoarei pieţe, prin crearea unei suprafe­ţe de expunere care să aibă o cromatică di­ferită de cea a pavajului. Situaţie în ca­re, afirmă specialiştii, bucăţile din ziduri expuse în spaţiu deschis vor fi imper­meabilizate, ca să nu se deterioreze.

Piaţa Libertăţii, o piaţă la răscruce de drumuri

O piaţă triunghiulară veche, situată la confluenţa unor drumuri de tranzit ce veneau dinspre nord, nord-est şi sud şi care era centrul unui spaţiu, pe atunci cu caracter rural, aceasta era ceea ce se numeşte în prezent Piaţa Libertăţii, consemnată documentar ca parte integrantă a cetăţii Timişoarei încă din 1177. Dovezile istorice care vorbesc despre trecutul Pieţei Libertăţii şi la care a făcut referire echipa de arheologi co­ordonată de Dorel Micle, de la Uni­versitatea de Vest Timişoara, au ve­nit, însă, mai târziu, ele evocând pe­rioada Timişoarei medievale. Primele stampe ce reprezintă actuala zonă a pieţei într-o formă care sugerează ac­tuala configuraţie datează din 1569. Mai târziu, în anii 1700, dovezile is­torice probează amplasarea în piaţă a unor băi turceşti, a unor mori, situate de-a lungul unui canal, despre care însă nu s-au găsit dovezi, şi a Ham­barului Mare.

Pentru comunitatea musulmană care locuia pe atunci în Timişoara, moscheea descoperită în Piaţa Sfân­tul Gheorghe şi băile turceşti care au fost descoperite în Piaţa Libertăţii erau două puncte însemnate de re­per, a apreciat arheologul Dorel Micle. Acesta a precizat şi că majori­tatea spaţiului actual al pieţei era ocupat pe atunci de case, de grădinile acestora şi de curţile lor interioare.

Denumirile străzilor vorbeau despre prezentul şi preocupările locui­torilor de atunci ai cetăţii Timi­şoarei, aşa că exista, menţionată în stampele vremii, în partea de nord a pieţei, Belichambar Soukage (adică Uliţa Hambarului mare), în partea de vest – Corose Capose Soukage (adică Uliţa Porţii cocoşului) şi în partea de est – Larenlich Soukage (Uliţa Lale­lelor).

După cucerirea cetăţii Timişoa­rei de către habsburgi, aceasta a trecut, în 1741, printr-un proces de sistematizare stra­dală. Şi, tot în acea perioadă, au apărut deja consemnate şi primele con­strucţii fortificate austriece. În anul 1752, planul urbani­stic al actualei Pieţe a Libertăţii era definitivat, iar ceea ce acum timişo­renii numesc astfel purta numele de Piaţa Paradei.

Din vremea stăpânirii turceşti şi până în prezent, însă, spune arheo­logul Dorel Micle, terenul s-a ridicat cu aproximativ 1,5 metri, şi peste istoria de atunci a vechii cetăţi s-au aşternut straturi de cenuşă şi moloz.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, spaţiul actual al pieţei este brăzdat de Canalul austriac, refăcut în 1830, şi funcţional, spun arheologii, până în 1906, când au fost finalizate lucrările la Canalul Vidrighin, realizat din be­ton.Lucrările la canalizare au distrus însă o mare parte dintre clădirile exis­tente în piaţă şi au afectat în mare măsură stratigrafia adiacentă.

Aşa se face că, acum, lucrările efectuate în zona Pieţei Libertăţii de echipele de arheologi au putut scoate la iveală numai o parte din ceea ce odinioară compunea întreg ansam­blul pieţei: o fântână, un puţ care datează din epoca austriacă, rămă­şiţele unui bordei ce vine din perioada medievală, postamentul din cărămidă rotundă al fostului Monument al Fi­delităţii, dar şi resturile din cără­midă, parţial distrusă, ale fostelor băi tur­ceşti.

Din ceea ce odinioară erau băile turceşti ale cetăţii Timişoarei, echi­pele de arheologi au descoperit şapte camere, încăperi pătrate de dimen­siuni nu foarte mari, care erau situate pe atunci cu faţa înspre fosta Stradă a Lalelelor. O parte dintre zidurile băilor turceşti au fost însă distruse de co­paci cenuşari.

Postamentul Monumentului Fide­lităţii, de formă rotundă şi realizat din cărămidă, a fost şi el descoperit, la o adâncime de aproximativ 50 – 60 de cm. Iar în partea de sud a pieţei au fost scoase la iveală resturile unui apeduct, realizat din tuburi ceramice, despre care arheologii apreciază că ar fi fost reutilizat, în parte, în perioa­da de început a administraţiei aus­triece, slujind ca sursă pentru adăpă­torile pentru cai.

Constantin Inel arheolog

Cetatea Timişoarei avea un grad de urbanizare impresionant şi o societate potentată 

Monede, ceramică fină, cerami­că smălţuită, dar şi ceramică impor­tată din China, purtând pe ea însem­nele Yin şi Yang sunt doar câteva dintre obiectele care reconstituie, potrivit relatărilor arheologilor, isto­ria spusă de straturile suprapuse de pământ ale Timişoarei. Toate vorbesc despre o societate potentată şi despre prezenţa unei aristocraţii care avea disponibilitatea de a aduce de la mari distanţe astfel de obiecte cu func­ţiune decorativă.

Arheologul Constantin Inel, de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iu­lia, coordonator al şantierului arheo­logic din Piaţa Ţarcului şi de pe străzi­le adiacente Pieţei Unirii, declară că săpăturile recente din Piaţa Ţarcului au scos la iveală şi ruinele uneia din­tre cele mai vechi clădiri atestate ale Timişoarei: fosta Casă Camerală, construită între 1716 – 1727.

Despre zona situată în proximi­tatea acestei pieţe, arheologii spun că acolo s-a lucrat pe trei niveluri repre­zentate de suprapuneri succesive de straturi de pământ, care refac, prac­tic, istoria străzii Florimund Mercy. Dintre aceste niveluri, cel mai vechi, situat la aproximativ 1,20 metri sub caldarâm, s-a dovedit a fi şi cel mai bine conservat.

Pe şantierul deschis în Piaţa Ţar­cului arheologii au găsit frag­mente de porţelan chinezesc, bucăţi de pos­tav şi fragmente de piele de încălţă­minte, dar şi pipe şi monede. Una dintre acestea este o monedă tur­ceas­că, pentru care nu a fost stabilită încă data emiterii, în vreme ce alte două au fost emise în Ungaria, în secolul al XVII-lea. Tot aici au fost descoperite rămăşiţele unei cons­trucţii de mici dimensiuni datând din perioada cetăţii turceşti, care include un posibil spaţiu de depozitare (cel mai probabil o pivniţă) în care au fost descoperite mai multe vase din cera­mică, obiecte din porţelan şi o ghiu­lea, despre care arheologii apreciază că ar putea data din vremea bom­bardamentului de la 1716 asupra cetăţii Timişoarei. 

Pentru valorificarea descoperi­rilor arheologice, specialiştii au pro­pus abordări diferite, de la demonta­rea acestora, urmată de reconsti­tuirea într-un spaţiu muzeal, până la păstrarea acestora pe locul în care au fost descoperite şi integrarea lor în viitoarele ansambluri. Aceasta va fi, se pare, potrivit propunerii echipei de arheologi, situaţia Casei Camerale, ale cărei rămăşiţe descoperite vor fi conservate şi integrate în structurile reorganizate ale piaţetei.  

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis