Sorin Grindeanu, numit, azi, ministru al Societăţii Informaţionale, a absolvit Facultatea de Matematică, Secţia Informatică, a fost viceprimar al Timişoarei.

Specializat în informatică, educaţia adulţilor şi statistică socială

Deputatul PSD Sorin Grindeanu a primit, luni, avizul Comisiilor reunite din Parlament pentru funcţia de ministru pentru Societatea Informaţională, cu 23 de voturi „pentru” şi trei „împotrivă”. El a fost audiat de către Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor şi Comisia economică, industrii şi servicii din Senat.

Sorin Grindeanu este născut în 5 decembrie 1973, la Caransebeş, este – conform CV-ului său – absolvent al Universităţii de Vest Timişoara, Facultatea de Matematică, Secţia Informatică (1992 – 1997), apoi, timp de un an, a urmat studii aprofundate, specializarea Baze de Date, Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Matematică, Secţia Informatică, anunţă Mediafax.

În 1999 a avut o bursă Tempus, pe o perioadă de trei luni, la Universitatea Bologna, din Italia, în domeniul Statistică socială, iar în 2001 a făcut specializări în Educaţia adulţilor, la Institut für Erwahscnenbildung, din Frankfurt – Germania, Universidade de Aveiro, Portugalia, Metropolitan Leeds University, Marea Britanie.

În perioada octombrie 1998 – octombrie 2000 a fost preparator la Facultatea de Sociologie şi Psihologie a Universităţii de Vest Timişoara, apoi timp de un an a fost asistent la aceeaşi facultate, din noiembrie 2001până în ianuarie 2004 a fost director la Direcţia pentru Tineret şi Sport a Judeţului Timiş, în următorii trei ani a deţinut funcţia de director general adjunct la Delpack Invest SRL, timp de câteva luni, în 2008, a fost director Ahm Smart SRL, iar din iunie 2008 până la alegerea ca deputat a fost viceprimar la Primăria Timişoara.

Este membru PDSR din noiembrie 1996, a deţinut mai multe funcţii în organizaţia judeţeană de tineret, iar în decembrie 2003 a devenit preşedinte executiv al Organizaţiei Judeţene a PSD Timiş, până în prezent fiind prim-vicepreşedinte de filială, lider al PSD Timişoara, iar duminică a fost desemnat preşedinte interimar al PSD Timiş.

În perioada 2004 – 2008 a fost consilier local la Timişoara.

Datorii la un fost lider PP-DD

Sorin Grindeanu deţine împreună cu soţia un teren intravilan de 500 de metri pătraţi la Giroc, achiziţionat în 2005, şi unul de 270 de metri pătraţi în Timişoara, achiziţionat în 2011. De asemenea, mai deţine o casă de 200 de metri pătraţi în Giroc, construită în 2007, şi un apartament de 41 de metri pătraţi moştenit în 2009.

În declaraţia de avere mai are trecut un motociclu ATW Linhai, fabricat în 2009. El are un credit de peste 47.000 de euro, la ING Bank, contractat în 2007 şi scadent în 2035. De asemenea,tot conform declaraţiei sale de avere, are o datorie de 15.000 de euro la Lucian Taropa, un fost lider PP-DD Timişoara, trecut, în toamnă, în echipa PSD Timiş, director de marketing şi relaţii publice la Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” Timişoara. Deputatul social-democrat ar urma să restituie această datorie până în 2016.

Patru interpelări parlamentare, în doi ani

Totodată, Sorin Grindeanu este co-autor la 35 de iniţiative legislative privind insolvenţa, codul fiscal, dialogul social, Codul Muncii, funcţionarea asociaţiilor de proprietari, insolvenţa persoanelor fizice, legea energiei şi a gazelor, contractele de credit pentru consumatori. el este şi unul dintre susţinătorii propunerii referitoare la castrarea chimică a persoanelor acuzate de pedofilie.

El face parte din Comisia de apărare a Camerei şi din cea pentru tehnologia informaţiei.

Sorin Grindeanu a avut patru interpelări vizând siguranţa zborurilor Carpatair, situaţia Clinicii de ginecologie din Timişoara, situaţia cinematografului „Studio”, din Timişoara,şi una privind partida de rugby între RCM Timişoara şi Farul Constanţa.

„Da. Reuşim”…

Sorin Grindeanu a fost propulsat în Parlament, în 2012, prin intermediul proiectului „Da. Reușim. Pentru un nou Spital de Copii”, care s-a dovedit a fi un vehicul electoral eficient. Prin intermediul acestuia, în timpul campaniei electorale şi chiar şi înainte de debutul oficial al acesteia, Sorin Grindeanu își lua angajamentul față de timișoreni că va contribui la obținerea fondurilor necesare pentru construirea unui nou corp de clădire pentru Spitalul de Copii „Louis Țurcanu”.

Anul 2013 s-a încheiat, însă, fără niciun rezultat concret. La fel, anul 2014. Primăria Timişoara nu a primit, încă, niciun ban de la Guvern pentru finanțarea lucrărilor la Spitalul de Copii. Banii există doar declarativ, urmând să fie viraţi prin Direcţia de Sănătate Publică Timiş. Pentru a crea cadrul legal care să permită utilizarea acestor fonduri de către Primăria Timișoara, Municipalitatea a semnat, în octombrie, un acord cu DSP Timiş, care ar trebui să creeze premisele achitării unei părţi a lucrărilor, în condițiile în care Primăria a achitat deja, din venituri proprii, trei milioane de lei. Totuşi, până acum nu s-a întâmplat nimic. Banii pe care Guvernul anunţa, în toamnă, că i-a alocat pentru construirea noului corp de clădire a Spitalului de Copii nu au fost viraţi nici în contul DSP Timiş, instituţiei revenindu-i doar rolul de a prelua de la Primăria Timişoara devizele pe care figurează toate cheltuielile pe care Municipalitatea le-a efectuat până în acest moment. Urmând ca, ulterior, aceste devize să fie transmise la Bucureşti, de unde se va face decontarea sumelor deja cheltuite. 

Purtătorul de cuvânt al DSP Timiş, Dana Şpac, spunea, în octombrie, că atribuţiile DSP Timiş constau în a prelua şi a înainta către Bucureşti toate devizele de cheltuieli care au fost efectuate până acum. “Banii sunt alocaţi pe hârtie (în contul DSP Timiş – n.r.). Ei există la Bucureşti şi lucrările efectuate vor fi decontate. (…) Aceasta este procedura. Primăria trebuie să înainteze spre noi devizele, iar Bucureştiul dă OK-ul. Banii vor fi repartizaţi Primăriei după ce DSP primeşte devizele cu semnăturile celor implicaţi. Apoi se decontează suma cheltuită”, a explicat purtătorul de cuvânt al DSP Dana Şpac.

Deci, există premise ca şi anul 2014 să se încheie ca 2013…