“Atunci când vrei ca o chestiune să fie înmormântată definitiv, mai fă un comitet, o agenţie”. E un principiu foarte cunoscut al lui Murphy care pare să fie ignorat de actuala guvernare care, deşi nu a excelat sub nicio formă în ceea ce priveşte recepţia şi darea în folosinţă de autostrăzi, vrea să înfiinţeze o Autoritate Naţională pentru Autostrăzi. Este greu de imaginat care a fost motivaţia creării unei noi structuri într-un aparat de stat şi aşa mult mai stufos, mai ales ţinând cont de faptul că obiectul de activitate al acestei noi structuri e cvasi-inexistent.

Încă o instituţie 

De anul viitor România va avea şi o autoritate naţională care supra­ve­ghează construcţia şi între­ţinerea au­tostrăzilor. Aceasta se va numi Au­to­ritate Naţională pentru Auto­străzi şi va fi desprinsă din Compa­nia Naţio­nală de Autostrăzi şi Dru­muri Naţionale şi se va afla în subor­dinea Ministerului pentru Marile Proiecte. Până în 2014 auto­străzile vor fi coordonate tot de Mi­nisterul Transporturilor. Noua struc­tură creată de guvernanţi ar trebui să se ocupe de toate proiectele de con­strucţie a autostrăzilor, indife­rent de finanţarea acestora, autori­tăţile anunţând intenţia de înfiin­ţa­re a aces­tei ramuri a C.N.A.D.N.R. încă din iarna anului trecut.

Noua instituţie încarcă şi mai mult aparatul de stat, în condiţiile în care actualul Executiv deţine recor­dul na­ţional pentru autorităţi, insti­tu­ţii, agen­ţii şi structuri guver­na­mentale, for­mu­la actuală având în componenţă 17 ministere, care con­trolează 441 de au­torităţi, insti­tuţii, agenţii şi struc­turi. Unele din­tre ele sunt autofinan­ţa­te, pe când altele sunt finanţate par­ţial sau integral din bugetele ministere­lor. Executivul condus de Călin Popes­­cu Tăricea­nu avea în spate 244 de auto­rităţi, agenţii şi structuri, iar numărul său a urcat la 246 în pe­rioada Guver­nului Emil Boc. Acor­dul F.M.I. sem­nat în 2009 obliga România să-şi redu­că apa­ratul admi­nistrativ, reducerea de la acea vre­me fiind de 53 de structuri.

“Marele argument” legat de înfiin­ţarea acestei noi structuri es­te, acum, că în Europa sunt autori­tăţi separate de autostrăzi şi sepa­rate de drumuri naţionale. Dife­renţa este însă că în Euro­pa vesti­că Autorităţile pentru Auto­străzi chiar au ce să gestioneze.

Cert este că ministrul delegat Dan Şova a fost autorizat de Gu­vern să ceară în adunarea generală a ac­ţionarilor a C.N.A.D.N.R. divi­zarea societăţii în două noi com­panii naţio­nale, respectiv Compa­nia Naţională de Autostrăzi, pre­zentată ulterior ca Autoritatea Na­ţională de Autostrăzi, şi Compania Naţională de Drumuri. Autoritatea Naţională de Autostrăzi va func­ţiona sub autoritatea acestui nou departament, iar C.N.A.D.N.R. va fi organizată sub autoritatea Mi­nis­terului Transporturilor. Numirea şi revocarea şefului noii autorităţi vor reveni premierului Victor Ponta.

Autoritatea Naţională de Auto­străzi se va ocupa doar de auto­străzi, iar compania de drumuri se va ocu­pa doar de drumurile naţio­nale. Din 2020, România va avea doar auto­străzi şi dru­muri regiona­le, nu dru­muri naţionale, potrivit lui Dan Şova. Acesta a preci­zat că no­ua autoritate se va ocupa de auto­străzile care vor fi construite din 2014, cu banii din alocarea financia­ră din 2014 – 2020. „Autostrăzile con­struite pe alocarea din cadrul finan­ciar 2007 – 2013 vor rămâne la com­pania naţională ce există as­tăzi, până se va finaliza construcţia şi plata lor. Apoi, aceste autostrăzi vor trece la Autoritatea Naţională de Autostrăzi”.

Autostrada Arad – Timişoara mai are zone cu restricţii de viteză

Este greu de precizat şi ra­portat la vestul ţării ce va adminis­tra noua structură. Şi aceasta pen­tru că nici acum, după un an şi ju­mătate de la darea în folosinţă, prima bucată de autostradă din vestul ţării, Arad . Timişoara, nu este recepţionată.

Aşadar încă se lucrează intens la acest segment de autostradă, deschis traficului în decembrie 2011, în urma unei investiţii de aproximativ 135,43 de milioane de euro. În vară, se confirma că auto­strada este reasfal­tată pe toată lungimea, după ce stratul de su­prafaţă începuse să se deterio­reze, poliţiştii impunând restricţii de viteză pe segmentele aflate în lucru. Potrivit Bi­rou­lui de Poliţie Autostrăzi Vest, viteza pe acest tronson fusese restricţionată la 60 şi 80 de ki­lometri la oră în mai multe puncte.  Re­stricţii de viteză au tot fost impuse pe acest segment de drum, care prin natura sa este destinat circulaţiei cu viteză, încă din septembrie anul trecut, când reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri precizau că as­faltul s-a surpat la îmbinările unor podeţe, din cauza infiltraţiilor de apă, pentru că autostrada nu a fost fina­lizată şi nu există încă, pe toată lun­gimea drumului, şanţuri de scur­gere laterale. Sunt estimate noi pasări de responsabilitate.

Din experienţa acumulată, se poate estima că noua structură, Autoritatea Naţio­nală pentru Auto­străzi, ar putea încurca lucrurile, în loc să ajute.

Ministerul Transporturilor se autoabsolvă de vină

Raportat la Timiş, care sunt efec­tele trecerii C.N.A.D.N.R. din subor­dinea Ministerului Transporturilor în subordinea nou-înfiinţatului Depar­tament pentru Proiecte de Infrastruc­tură şi Investiţii Străine.

Pentru că pe fiecare segment de autostradă realizat sau demarat în vestul ţării au existat controverse şi scandaluri legate de exproprieri, mai mulţi locuitori din comuna timişeană Traian Vuia au remarcat modul în ca­re s-au realizat evaluările terenului ex­propriat pentru tronsonul de autostra­dă Lugoj – Deva. „După ce, în princi­piu, cetăţenii au fost de acord cu expro­­prierea terenurilor pentru cauza de uti­­litate publică, promiţându-li-se ca sume de despăgubire 3,5 – 4,5 euro pe metru pătrat, au avut surpriza neplă­cută să le fie comunicată suma de 1,10 – 1,15 euro pe metru pătrat drept despă­gubire, în condiţiile în care terenurile expro­priate din comuna vecină, Bet­hau­sen, au preţuri de 3,5 euro pe me­tru pătrat, şi în condiţiile în care te­renurile sunt la fel, lipite unele de al­tele”, se preciza într-o interpelare transmisă Minis­terului Transpor­tu­ri­lor, căruia i s-a cerut să verifice modul în care firma de specialitate a realizat evaluările din zonă şi să comunice rezultatul con­trolului realizat. Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fe­nechiu, de­mis după ce a fost con­damnat la cinci ani de închisoare, şi-a declinat, însă, responsabilitatea, pre­cizând că C.N.­A.D.N.R., a trecut de sub autoritatea Ministerului Transpor­turilor sub auto­ritatea Departa­men­tului pentru Proiec­te de Infrastructură şi Investiţii Străi­ne. “Acest Departa­ment adminis­trează, direct sau prin intermediul entităţilor aflate în coor­do­narea sau sub autoritatea sa, drumu­rile de inte­res naţional, şi asigură transferul fon­durilor bugetare alocate pentru con­strui­rea, reabilitarea, mo­dernizarea, repararea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea acestora”. Ca atare, mai spunea Relu Fenechiu, Ministerul Transporturilor nu mai are compe­tenţă pentru soluţionarea aspectelor din cadrul domeniului de infrastructură a autostrăzilor sau drumurilor de in­teres naţional. Cu alte cuvinte, Minis­terul Transporturilor nu mai este res­ponsabil pentru ce s-a întâmplat cu aceste exproprieri, deşi au fost reali­zate în perioada în care C.N.A.D.N.R. era în subordinea sa. Structura căreia i-a fost transferată res­ponsabilitatea, respectiv Departa­mentul pentru Pro­iecte de Infrastruc­tură şi Investiţii Străine, coordonat de ministrul delegat Dan Şova, nu poate însă să-şi asume răspunderea pentru ceva ce s-a întâm­plat sub tutela Minis­terului Trans­porturilor. Ca atare, pentru aceste exproprieri se pare că există un vid de răspundere.

Situaţia s-ar putea repeta în ace­laşi mod după înfiinţarea Autorităţii Na­­ţionale pentru Autostrăzi. Astfel, res­ponsabilitatea pentru toate neregulile legate de autostrăzi ar putea fi pasată între Ministerul Transporturilor, De­partamentul pentru Proiecte de Infra­structură şi Investiţii Străine, C.N.­A.D.­­N.R. şi această autoritate nou-înfiinţată.