O nouă lege a informaţiilor clasificate, solicitată de către societatea civilă

Secretul de stat sau instituţional este folosit excesiv şi în Timiş

Mai multe organizaţii guvernamentale au solicitat Guvernului şi Parlamentului realizarea demersurilor necesare pentru realizarea unei noi legi a informaţiilor clasificate, care să lămurească noţiunea de secret de stat şi care să combată utilizarea acestei clasificări de către instituţiile publice ca un mod de a ascunde informaţii sensibile de cetăţeni şi opinia publică. Secretul şi secretizarea au fost folosite din plin în ultima perioadă şi pe chestiuni care implică direct Timişul, de multe ori nefiind foarte clară raţiunea utilizării clasificării unor date de interes public.

Paravanul secretului de stat

dosareCentrul de Resurse Juridice, ală­turi de alte organizaţii neguverna­men­tale, militează în favoarea adoptării unei noi legi a informaţiilor clasificate care să fie fundamentată în mod real pe principiul că exercitarea dreptului la informaţie poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni numai în condiţiile în care acestea constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională. Repre­zentanţii C.R.J. susţin că instituţiile publice din România aleg să ascundă de ochii publicului documente şi infor­maţii de interes public, invocând se­cretul de serviciu sau secretul de stat.

C.R.J. consideră că legislaţia şi practica instituţională în materia pro­tecţiei informaţiilor clasificate nece­sită amendamente care să demon­streze că într-o societate democratică accesul neîngrădit la informaţiile pu­blice constituie regula, pe când re­strân­gerea exercitării acestui drept reprezintă excepţia. În opinia iniţiato­rilor acestei solicitări de reglementare a cadrului legal, restrângerea pentru motive ţinând de securitatea naţională a accesului la informaţiile de interes public este acceptabilă numai dacă se poate face dovada că restricţia „este prevăzută de lege şi este necesară într-o societate democratică pentru apăra­rea unui interes legitim privind securi­tatea naţională”. Iar sarcina de a dovedi ne­cesitatea restrângerii revine autorită­ţi­lor publice. Acestea trebuie să aibă obligaţia de a declasifica de îndată orice informaţie care a avut caracter de secret de stat, din momentul în ca­re dezvăluirea acesteia nu mai repre­zintă un pericol real şi demonstrabil pentru interesele legitime privind securitatea naţională. În sarcina auto­rităţilor tre­buie, de asemenea, insti­tuită obligaţia imperativă ca infor­ma­ţiile declasificate să fie făcute imediat publice.

“Există un studiu al Centrului de Resurse Juridice care arată că s-a abu­zat de noţiunea de secret de stat în ul­timii ani, în primul rând din cauza de­ficienţelor legislative. În România, le­gea permite clasificarea unor infor­maţii pe principiul că dezvăluirea poate să afecteze siguranţa naţională. Or, legislaţia internaţională arată că pot fi clasificate anumite informaţii numai dacă dezvăluirea lor reprezintă un pe­ricol cert şi iminent pentru siguranţa naţională”, declară Valerian Stan, membru în Consiliul Director al C.R.J.

Valerian Stan mai spune că sunt probleme inclusiv cu listele de infor­maţii pe care autorităţile publice le pot clasifica, liste care sunt ele însele informaţii clasificate, şi sunt aprobate prin hotărâri de guvern ce sunt, la rândul lor, clasificate, creându-se astfel un sistem ermetic ce favorizează comi­terea de abuzuri. “Există, de asemenea, instanţe care contribuie la această men­ţinere a unei secretizări excesive şi ne­justificate, fie prin interpretarea legii, care e una cu deficienţe, fie prin rea-intenţie. În instanţă, au existat judecă­tori care au precizat că şi numărul de mandate de interceptare eliberate de anumite structuri ale statului de profil sunt informaţii clasificate, pe principiul că pot aduce atingere siguranţei naţio­nale.Deşi nu ştiu în ce fel simplul număr al mandatelor de interceptare putea ameninţa în vreun fel siguranţa naţională”, opinează Valerian Stan.

Administraţie secretoasă la Primăria Timişoara

Primaria TimisoaraAcest cult al secretului se propagă şi în cazul actelor normative de inte­res local, care privesc chestiuni legate direct de Timiş. O simplă consultare a Monitorului Oficial scoate la iveală că, în ultimii doi ani, secretizarea a de­venit la ordinea zilei pentru chestiuni de interes local care e greu de crezut că pot aduce atingere siguranţei naţionale.

La Primăria Timişoara, de pildă, s-a ajuns ca, în mandatul trecut, să se secretizeze şi un raport al Curţii de Conturi, care e public tocmai pentru că priveşte gestionarea banilor publici. “El este un document public, dar are un anumit circuit, nu neapărat de con­fidenţialitate, dar nu putem să vă dăm copii după el. Mie mi s-a trimis ca do­cument secret şi strict confidenţial. Eu nu pot să-l dau acuma la toată lumea”, le spunea unor consilieri fosta con­du­cere a Primăriei, într-una dintre ulti­mele şedinţe de plen în acea formulă.

Nici în noua formulă executivă nu se stă cu mult mai bine la capitolul transparenţă, la Primăria Timişoara. Municipalitatea refuză să prezinte do­cumentaţia care stă la baza construirii noului “Acvariu” în zona Pieţei 700 menţionând, printre altele, că “auto­rităţile au obligaţia de a respecta res­tricţiile impuse de legislaţia în vigoare în legătură cu secretul comercial şi industrial, proprietatea intelectuală, protejarea interesului public şi privat, fără a se aduce atingere garantării şi protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice cu privire la dreptul la viaţă intimă, familială ori privată, potrivit legii”.

Secrete şi secretomanii şi la Consiliul Judeţean

prefectura timisŞi Consiliul Judeţean Timiş au existat secretizări de natură să ridice semne de întrebare. Deşi C.J. Timiş are dublă calitate de acţionar şi finan­ţator la echipa de fotbal ACS Poli, salariile care se dau în cadrul acestui club nu le-au fost dezvăluite consilie­rilor judeţeni, o solicitare de declasi­ficare făcută în plenul C.J. Timiş fiind respinsă recent de conducerea admi­nistraţiei judeţene, pe motiv că statele de plată sunt confidenţiale: “Nu cred că este de datoria consilierilor jude­ţeni să verifice statele de plată. Nu  ascun­dem nimic, dar cred că e sufi­cient să discutăm despre plata sala­rii­lor. Statul de plată  implică confidenţialitate”.

Şi tot C.J. Timiş a perpetuat se­cretizarea unor date din acordul făcut pentru trecerea prin judeţ a gazoduc­tului Nabucco, chiar dacă nu e deloc sigur că proiectul se va mai realiza în forma concepută iniţial. Astfel, con­form parteneriatului între C.J. Timiş şi promotorii proiectului Nabucco – Na­bucco Gas Pipeline, “s-a autorizat cla­sificarea anumitor categorii de infor­maţii drept strict confidenţiale echi­va­lând cu informaţii cu caracter de se­cret de serviciu, în conformitate cu legislaţia aplicabilă în România”. Lista secretelor era destul de lungă. În cazul în care nu respecta regimul secret al acestor date, de exemplu, autoritatea contractantă, în speţă C.J. Timiş, ris­ca, protocolul specificând că „părţile înţeleg că încălcarea oricăror obligaţii din acest protocol, de către Autorita­te, poate provoca daune considerabile întregului Proiect Nabucco, investiţie de interes european, daune care pot fi dificil sau imposibil de remediat sau reparat. În cazul în care Autoritatea îşi încălcă obligaţiile ce îi incumbă în conformitate cu dispoziţiile prezen­tului protocol, recunoaşte dreptul ori­cărei companii Nabucco România sau Nabucco International de a solicita daune interese”.

Un alt secret legat de Timiş este şi cel privitor la activităţile de explo­rare şi exploatare a gazelor de şist. De­şi se ştie că printre zonele programate pentru exploatare prin fisurare hidrau­lică a rocilor se numără şi cinci locaţii din judeţ: Periam, Biled, Bara, Buziaş şi Crai Nou – Giulvăz, Agenţia Naţiona­lă pentru Resurse Minerale nu face publice informaţii suplimentare legate de acordurile de exploatare de gaze de şist. „În România, toate acordurile petroliere şi licenţele de exploatare sunt informaţii clasificate în categoria secret de serviciu. Aceste acorduri nu fac excepţie de la regulă”, declară reprezentanţii A.N.R.M.

O altă secretizare ciudată este şi cea legată de sancţiunile care au fost aplicate furnizorilor de energie electri­că şi de gaze care s-au făcut vinovaţi de comiterea de abuzuri în relaţia cu consumatorii. În urma solicitării TIM­POLIS, înaintate Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Ener­giei, prin care am cerut să se precizeze ce nereguli au fost descoperite şi ce amenzi au fost aplicate în urma con­troalelor efectuate în Timiş, în ultimii doi ani, răspunsul instituţiei a fost: “Aceste informaţii nu sunt publice”. E greu de înţeles de ce ar trebui secre­tizate date de acest gen, care ar încu­raja consumatorii afectaţi de abuzuri şi nereguli să ia măsuri şi să se adreseze cu încredere A.N.R.E. Însă atâta vre­me cât sunt la secret, consumatorul nemulţumit poate crede orice, inclu­siv că A.N.R.E. nu a aplicat nicio sanc­ţiu­ne furnizorilor de energie electrică şi gaze, ce au făcut obiectul sesizărilor.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro