Printre obiectele de patrimoniu clasificate ca atare în Timiş se numără şi câteva locomotive cu aburi foarte valoroase care, din lipsă de fonduri, sunt lăsate să ruginească sau fac obiectul unor “tranzacţii politice”, fiind luate şi duse în judeţele vecine, în condiţii mai mult decât ciudate. În urma unui eveniment de acest fel, Ministerul Transporturilor a anunţat că va iniţia un control menit să lămurească în ce stare sunt aceste obiecte de patrimoniu şi de cine aparţin.
Locomotivă de patrimoniu, transferată, peste capul autorităţilor din Jimbolia, la Caransebeş
Soarta locomotivelor de patrimoniu aflate în Timiş a fost readusă în discuţie în toamna anului trecut, cu ocazia unui scandal menit să atragă atenţia asupra efectelor pe care le poate avea influenţa politică la nivelul administraţiei locale.
În luna septembrie 2013, primarul din Jimbolia, Darius Postelnicu, îl acuza pe omologul său din Caransebeş, Marcel Vela, că a luat locomotiva de patrimoniu, care se afla de doi ani în Gara din Jimbolia, şi a dus-o în Caransebeş. Edilul din Jimbolia susţinea că acest lucru a fost posibil pentru că primarul din Caransebeş a primit un aviz de la Ministerul Transporturilor, care însă încălca o înţelegere anterioară, prin care locomotiva, fabricată în 1943 în Germania, ar fi trebuit să rămână la Jimbolia până în 2016. Aceasta este o locomotivă de patrimoniu, adusă în acest oraş în 2011, fiind considerată obiect de mare valoare culturală. Este de producţie germană şi a fost construită în 1943, fiind folosită în cel de-al Doilea Război Mondial.
În 21 septembrie, a fost mutată din Jimbolia în Caransebeş, fără ştirea primarului Jimboliei. În urma acestui demers, Primăria locală a solicitat Ministerului Transporturilor explicaţii, şi asta pentru că, mai spun reprezentanţii Primăriei Jimbolia, transportul a fost făcut legal, potrivit unei decizii a Ministerului Transporturilor.
Marcel Vela spunea atunci că măsura a fost perfect legală, iar motivul transportului a fost recondiţionarea locomotivei ce va face parte dintr-un muzeu al căilor ferate: “A fost ideea Asociaţiei Ceferiştilor Bănăţeni, care a solicitat Primăriei susţinerea pentru a-şi amenaja un spaţiu expoziţional pe care îl susţinem. Nu este vorba de niciun abuz, de niciun furt, nu a luat-o Primăria Caransebeş în patrimoniul domeniului public al municipiului Caransebeş, ci este în continuare în proprietatea Căilor Ferate Române”. Chiar şi în cazul în care aceste aspecte sunt adevărate, nu era însă normal ca transferul să se facă ignorându-se autorităţile locale.
Un parlamentar de Timiş a intervenit, făcând interpelări pe acest subiect. “Locomotiva a fost efectiv furată, pentru că nu a existat o aprobare de la Compania C.F.R., proprietara trenului, nici de la Direcţia de Monumente, având în vedere că trenul este clasat ca monument istoric. Totul s-a decis la nivel politic. A existat o semnătură a ministrului secretar de stat din Ministerul Transporturilor, Cristian Ghibu, care a făcut pe plac primarului liberal de la Caransebeş, Marcel Vela. Printr-un simplu act, o apostilă, nici măcar o decizie a Consiliului de Administraţie de la C.F.R. Infrastructură, această locomotivă a fost luată cu japca şi mutată în altă parte. De ce? Pentru că un primar din Caransebeş a considerat el că stă mai bine la el, acolo”, spune deputatul P.D.-L. Alin Popoviciu, unul dintre parlamentarii care au sesizat Ministerul Transportului în legătură cu acest ciudat transfer.
Acesta precizează că locomotiva cu aburi de la Muzeul C.F.R. din Jimbolia are o valoare de patrimoniu inestimabilă şi că după mai multe demersuri pe la Ministerul Transporturilor şi Ministerul Culturii s-a reuşit, în 2011, relocarea acesteia, până în 2016, de la Deva, la Jimbolia. Mai mult, conform declaraţiilor primarului Darius Postelnicu, Primăria Jimbolia a investit, din 2011 şi până în toamna lui 2013, sume mari de bani pentru recondiţionarea locomotivei.
“Ciudat mi se pare şi faptul că pentru mutarea acestei locomotive şi-a dat avizul un secretar de stat şi atât. Nu şi-a dat avizul Ministerul Culturii şi nu există un proces-verbal de predare-primire a acestei locomotive”, susţine deputatul timişean.
Alin Popoviciu mai spune că acest caz este unul tipic pentru pentru “obedienţa politică” a unor autorităţi locale şi acuză lipsa de implicare din partea factorilor de răspundere din Timiş. “Sunt indignat de faptul că autorităţile locale ale judeţului Timiş, primarul Nicolae Robu, Titu Bojin, preşedintele P.S.D. Timiş, prefectul Eugen Dogariu şi mai mulţi parlamentari U.S.L., nu au avut curajul să intervină împotriva solicitării domnului primar Marcel Vela. Nu ştiam că judeţul nostru poate fi condus din Caraş-Severin. Tocmai de aceea le sugerez autorităţilor publice locale din Timiş, primarului Nicolae Robu, şefului Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, şi prefectului Eugen Dogariu, să îşi caute alte locuri de muncă, conform competenţei lor profesionale, asta pentru că mutarea locomotivei este o dovadă a incompetenţei lor”, a declarat Alin Popoviciu.
Ministerul Transporturilor face anchetă
Pentru că, din cauza amplorii luate de acest caz, nu mai poate fi ignorat, Ministerul Transporturilor a anunţat, în urma interpelărilor realizate de către parlamentarii timişeni, că va deschide o anchetă în acest caz. “Mutarea locomotivei cu abur din staţia C.F. Jimbolia în staţia C.F. Caransebeş s-a făcut în baza acordului domnului secretar de stat Cristian Ghibu, cu acordul Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR S.A. Precizăm că situaţia prezentată de dumneavoastră se află în atenţia şi analiza conducerii ministerului, în sensul demarării procedurilor de control intern, iar rezultatul vă va fi comunicat după finalizarea acestor acţiuni”, a precizat ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu.
Cert este că acest transfer a fost aprobat în urma unei simple solicitări înaintate secretarului de stat Cristian Ghibu de către Primăria Caransebeş, solicitare care începe cu formula “Excelenţa Voastră”. În aceasta se precizează că “în vederea unor manifestări ce urmează să se desfăşoare în municipiul Caransebeş”, se doreşte diversificarea aspectului exterior al staţiei C.F.R. Caransebeş, prin reconstituirea “trenului de epocă Caransebeş”, compus din locomotivă adusă de la Jimbolia, fabricată în anul 1953 la Uzinele Henschel-Sohn, şi a unui vagon de călători fabricat în anul 1900 în străinătate, “fără administrator, care staţionează de peste 15 ani în Remiza de Locomotive Petroşani, în prezent dezafectată”.
În adresă se mai preciza că transportul vehiculelor de la Jimbolia şi, respectiv, de la Petroşani la Caransebeş, restaurarea şi expunerea lor revin în sarcina Primăriei Caransebeş, fără niciun efort financiar al Ministerului Transporturilor.
Însă, în cazul locomotivei aduse din Jimbolia, nu mai era cazul de restaurări, lucrări de recondiţionare fiind efectuate în ultimii doi ani de către Primăria Jimbolia.
Rămâne de văzut dacă, în urma controlului anunţat de Ministerul Transporturilor, transferul de la Jimbolia la Caransebeş a fost realizat în condiţii legale.
Locomotive de tezaur
Scandalul legat de acest transfer de la Jimbolia la Caransebeş al locomotivei care este bun de patrimoniu a readus în atenţia problema mai veche a locomotivelor cu valoare de tezaur din Timiş şi a lipsei fondurilor pentru întreţinerea corespunzătoare a acestora.
În judeţ există şi locomotive vechi clasate ca fiind bunuri de tezaur care, în varianta intenţiilor de privatizare a tuturor societăţilor feroviare, e greu de imaginat cui vor rămâne şi cine le va întreţine. Lista bunurilor de tezaur clasate ca atare de Ministerul Culturii şi administrate de C.F.R. cuprinde în vestul ţării o colecţie de locomotive cu abur, începând cu un model din 1908, fabricat de Uzinele Florisdoff, din Viena, garat la Remiza C.F.R. Timişoara, şi un model din 1943, construit de firma Henshel und Sohn, pus la păstrare în Remiza Lugoj. Lista materialului rulant clasificat ca bun de tezaur în Timiş mai cuprinde o locomotivă cu aburi din 1932, construită de Uzinele şi Domeniile Regale din Reşiţa, şi o locomotivă cu abur marca Wiener Lomotive A.G., din 1943. Unele dintre aceste locomotive sunt mai cunoscute în Austria şi Anglia decât în Timiş, deşi au dispozitive experimentale unicat montate pe ele şi blindaje capabile să reziste la obuze de tun.
Din păcate, o parte din componentele locomotivelor de patrimoniu au dispărut, încă dinaintea declarării lor ca bunuri de tezaur. Hoţii de fier vechi au furat aparatele de ungere, aparatele de producerea a aerului comprimat, ţevile de fum mici şi mari de la cazane – toate originale.
Ultimele comentarii