Scandalul legat de locomotivele de patrimoniu din Timiş, motiv de anchetă ministerială

“Monumentele pe roţi” sunt ori disputate, ori uitate în vestul ţării

Locomotiva mutata de la Jimbolia la CaransebesPrintre obiectele de patrimoniu clasificate ca atare în Timiş se numără şi câteva locomotive cu aburi foarte valoroase care, din lipsă de fonduri, sunt lăsate să ruginească sau fac obiectul unor “tranzacţii politice”, fiind luate şi duse în judeţele vecine, în condiţii mai mult decât ciudate. În urma unui eveniment de acest fel, Ministerul Transporturilor a anunţat că va iniţia un control menit să lămurească în ce stare sunt aceste obiecte de patrimoniu şi de cine aparţin.

 

Locomotivă de patrimoniu, transferată, peste capul autorităţilor din Jimbolia, la Caransebeş

Soarta locomotivelor de patrimo­niu aflate în Timiş a fost readusă în discuţie în toamna anului trecut, cu oca­zia unui scandal menit să atragă a­tenţia asupra efectelor pe care le poa­te avea influenţa politică la nivelul administraţiei locale.

În luna septembrie 2013, primarul din Jimbolia, Darius Postelnicu, îl acuza pe omologul său din Caransebeş, Marcel Vela, că a luat locomotiva de patrimoniu, care se afla de doi ani în Gara din Jimbolia, şi a dus-o în Caran­se­beş. Edilul din Jimbolia susţinea că acest lucru a fost posibil pentru că pri­marul din Caransebeş a primit un aviz de la Ministerul Transporturilor, care însă încălca o înţelegere anterioară, prin care locomotiva, fabricată în 1943 în Germania, ar fi trebuit să rămână la Jimbolia până în 2016. Aceasta este o locomotivă de patrimoniu, adusă în acest oraş în 2011, fiind considerată obiect de mare valoare culturală. Este de producţie germană şi a fost con­struită în 1943, fiind folosită în cel de-al Doilea Război Mondial.

În 21 septembrie, a fost mutată din Jimbolia în Caransebeş, fără ştirea pri­marului Jimboliei. În urma acestui de­mers, Primăria locală a solicitat Minis­terului Transporturilor explicaţii, şi asta pentru că, mai spun reprezentanţii Primăriei Jimbolia, transportul a fost făcut legal, potrivit unei decizii a Mi­nisterului Transporturilor.

Marcel Vela spunea atunci că mă­sura a fost perfect legală, iar motivul transportului a fost recondiţionarea lo­comotivei ce va face parte dintr-un mu­zeu al căilor ferate: “A fost ideea Aso­ciaţiei Ceferiştilor Bănăţeni, care a so­licitat Primăriei susţinerea pentru a-şi amenaja un spaţiu expoziţional pe care îl susţinem. Nu este vorba de niciun abuz, de niciun furt, nu a luat-o Primă­ria Caransebeş în patrimoniul domeniului public al municipiului Caransebeş, ci este în continuare în proprietatea Căi­lor Ferate Române”. Chiar şi în cazul în care aceste aspecte sunt adevărate, nu era însă normal ca transferul să se facă ignorându-se autorităţile locale.

Un parlamentar de Timiş a inter­venit, făcând interpelări pe acest su­biect. “Locomotiva a fost efectiv fura­tă, pentru că nu a existat o aprobare de la Compania C.F.R., proprietara tre­nu­lui, nici de la Direcţia de Monumente, având în vedere că trenul este clasat ca monument istoric. Totul s-a decis la nivel politic. A existat o semnătură a ministrului secretar de stat din Minis­terul Transporturilor, Cristian Ghibu, care a făcut pe plac primarului liberal de la Caransebeş, Marcel Vela. Printr-un simplu act, o apostilă, nici măcar o decizie a Consiliului de Administraţie de la C.F.R. Infrastructură, această lo­comotivă a fost luată cu japca şi mutată în altă parte. De ce? Pentru că un pri­mar din Caransebeş a considerat el că stă mai bine la el, acolo”, spune depu­tatul P.D.-L. Alin Popoviciu, unul din­tre parlamentarii care au sesizat Mi­nisterul Transportului în legătură cu acest ciudat transfer.

Acesta precizează că locomotiva cu aburi de la Muzeul C.F.R. din Jimbo­lia are o valoare de patrimoniu inestima­bilă şi că după mai multe demersuri pe la Ministerul Transporturilor şi Minis­terul Culturii s-a reuşit, în 2011, reloca­rea acesteia, până în 2016, de la Deva, la Jimbolia. Mai mult, conform decla­ra­ţiilor primarului Darius Postelnicu, Pri­măria Jimbolia a investit, din 2011 şi pâ­nă în toamna lui 2013, sume mari de bani pentru recondiţionarea locomotivei.

“Ciudat mi se pare şi faptul că pentru mutarea acestei locomotive şi-a dat avizul un secretar de stat şi atât. Nu şi-a dat avizul Ministerul Culturii şi nu există un proces-verbal de predare-primire a acestei locomotive”, susţine deputatul timişean.

Alin Popoviciu mai spune că acest caz este unul tipic pentru pentru “obe­dienţa politică” a unor autorităţi locale şi acuză lipsa de implicare din partea fac­torilor de răspundere din Timiş. “Sunt indignat de faptul că autorităţile locale ale judeţului Timiş, primarul Nicolae Robu, Titu Bojin, preşedintele P.S.D. Timiş, prefectul Eugen Dogariu şi mai mulţi parlamentari U.S.L., nu au avut curajul să intervină împotriva solicitării domnului primar Marcel Vela. Nu ştiam că judeţul nostru poate fi condus din Caraş-Severin. Tocmai de aceea le sugerez autorităţilor publice locale din Timiş, primarului Nicolae Robu, şefului Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, şi prefectului Eugen Dogariu, să îşi caute alte locuri de muncă, conform competenţei lor profesionale, asta pentru că mutarea locomotivei este o dovadă a incompetenţei lor”, a decla­rat Alin Popoviciu.

Ministerul Transporturilor face anchetă

Pentru că, din cauza amplorii luate de acest caz, nu mai poate fi ignorat, Ministerul Transporturilor a anunţat, în urma interpelărilor realizate de că­tre parlamentarii timişeni, că va deschi­­de o anchetă în acest caz. “Mutarea locomotivei cu abur din staţia C.F. Jimbolia în staţia C.F. Caransebeş s-a făcut în baza acordului domnului se­cretar de stat Cristian Ghibu, cu acor­dul Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR S.A. Precizăm că situaţia prezen­tată de dumneavoastră se află în aten­ţia şi analiza conducerii ministerului, în sensul demarării procedurilor de control intern, iar rezultatul vă va fi comunicat după finalizarea acestor acţiuni”, a precizat ministrul Trans­porturilor, Ramona Mănescu.

Cert este că acest transfer a fost aprobat în urma unei simple solicitări înaintate secretarului de stat Cristian Ghibu de către Primăria Caransebeş, solicitare care începe cu formula “Excelenţa Voastră”. În aceasta se preci­zează că “în vederea unor man­ifestări ce urmează să se desfăşoare în munici­piul Caransebeş”, se doreşte diversifi­ca­rea aspectului exterior al staţiei C.F.R. Caransebeş, prin recon­sti­tuirea “tre­nului de epocă Caranse­beş”, com­pus din locomotivă adusă de la Jimbolia, fabricată în anul 1953 la Uzinele Hen­schel-Sohn, şi a unui va­gon de călători fabricat în anul 1900 în străinătate, “fără administrator, care staţionează de peste 15 ani în Remiza de Loco­mo­tive Petroşani, în prezent dezafectată”.

În adresă se mai preciza că trans­portul vehiculelor de la Jimbolia şi, res­pectiv, de la Petroşani la Caransebeş, restaurarea şi expunerea lor revin în sarcina Primăriei Caransebeş, fără niciun efort financiar al Ministerului Transporturilor.

Însă, în cazul locomotivei aduse din Jimbolia, nu mai era cazul de restau­rări, lucrări de recondiţionare fiind efectuate în ultimii doi ani de către Primăria Jimbolia.

Rămâne de văzut dacă, în urma controlului anunţat de Ministerul Trans­porturilor, transferul de la Jimbo­lia la Caransebeş a fost realizat în con­diţii legale.

Locomotive de tezaur

locomotiva vecheScandalul legat de acest transfer de la Jimbolia la Caransebeş al loco­motivei care este bun de patrimoniu a readus în atenţia problema mai veche a locomotivelor cu valoare de tezaur din Timiş şi a lipsei fondurilor pentru întreţinerea corespunzătoare a aces­tora.

În judeţ există şi locomotive vechi clasate ca fiind bunuri de tezaur care, în varianta intenţiilor de privati­zare a tuturor societăţilor feroviare, e greu de imaginat cui vor rămâne şi cine le va întreţine. Lista bu­nurilor de tezaur clasate ca atare de Ministerul Culturii şi administrate de C.F.R. cuprinde în vestul ţării o colec­ţie de locomotive cu abur, începând cu un model din 1908, fabricat de Uzinele Florisdoff, din Viena, garat la Remiza C.F.R. Timişoara, şi un model din 1943, construit de firma Henshel und Sohn, pus la păstrare în Remiza Lugoj. Lista materialului rulant clasificat ca bun de tezaur în Timiş mai cuprinde o locomotivă cu aburi din 1932, con­struită de Uzinele şi Domeniile Regale din Reşiţa, şi o locomotivă cu abur mar­ca Wiener Lomotive A.G., din 1943. Unele dintre aceste locomotive sunt mai cunoscute în Austria şi An­glia decât în Timiş, deşi au dispozitive experimentale unicat montate pe ele şi blindaje capabile să reziste la obuze de tun.

Din păcate, o parte din compo­nentele locomotivelor de patrimoniu au dispărut, încă dinaintea declarării lor ca bunuri de tezaur. Hoţii de fier vechi au furat aparatele de ungere, aparatele de producerea a aerului comprimat, ţevile de fum mici şi mari de la cazane – toate originale.

Print Friendly, PDF & Email