Rectorul UVT Marilen Pirtea: „Dacă finanțarea programelor de studii s-ar face în baza competențelor absolvenților, recunoscute de angajatori, tabloul educației ar fi mai clar”

Foto: Constantin Duma

Universitatea de Vest din Timișoara consideră că anumite poziții exprimate recent în spațiul public, cum este și aceea exprimată de prof. univ. Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, sunt incorecte și periculoase. Conform acestora, cauza pentru scăderea calității procesului de învățământ este cercetarea, ca unic criteriu pentru evaluarea cadrelor universitare.

 

Argumentul invocat de prof. univ. Ioan Ianoși ar fi acela că universitarii sunt nevoiți să pună pe primul loc activitățile de cercetare, deoarece acestea sunt cele care contează pentru promovarea lor profesională și, prin urmare, acest lucru conduce la neglijarea activităților didactice și a studenților.

Reprezentanţii Universităţii de Vest din Timişoara transmit că o asemenea premisă este falsă: „În primul rând, nu există nicio dovadă empirică să susțină că efectuarea activităților de cercetare reprezintă un obstacol în fața unei predări de calitate. Dimpotrivă, dacă raționamentul ar fi unul corect, atunci universitățile prestigioase din străinătate ar trebui să aibă performanțe execrabile în actul de predare, pentru că, după cum știm, performanțele lor în cercetare sunt remarcabile. În al doilea rând, pentru că spre deosebire de învățământul liceal, axat exclusiv pe educație, cel superior urmărește atât componenta de educație profesională, cât și componenta de generare a rezultatelor de cunoaștere, prin cercetare.”

O asemenea premisă, apreciază oficialii UVT, este periculoasă pentru că menține o dihotomie artificială în mentalul colectiv de tipul cercetare sau educație, în condițiile în care sintagma corectă este cercetare și educație. De asemenea, este periculoasă, spun ei, pentru că arată cu degetul spre o non-cauză, pentru a ascunde un adevăr evident. „Cea mai însemnată parte din finanțarea învățământului superior se acordă pe un principiu corect, acela al numărului de studenți școlarizați. Însă, implementarea acestui principiu poate conduce la forțarea unor standarde de calitate în cazul programelor atractive (de exemplu, un raport foarte mic cadre didactice – studenți) sau se poate transpune în «școlarizarea forțată» în cazul programelor mai puțin atractive, în schimbul unei diplome de studii superioare, fenomen surprins popular prin expresia «fabrici de diplome»”, adaugă reprezentanţii UVT.

Rectorul UVT, prof. univ. Marilen Pirtea, declară că, dacă finanțarea programelor de studii s-ar face după performanța obținută de absolvenți la un examen național de admitere în profesie, organizat de către un for profesional independent, sau dacă finanțarea s-ar face în baza competențelor absolvenților, recunoscute de către angajatori, tabloul educației din România ar fi relevat cu o claritate mult mai bună. „Nu ar mai fi deloc interesant să căutăm țapi ispășitori în activitatea de cercetare. Dincolo de toate aceste considerente, vreau să afirm limpede că experiența europeană arată că dacă dorim ca România să aibă, ca țară, o economie din ce în ce mai competitivă, din alte motive decât acela al unei resurse umane ieftine, este esențial ca investițiile în sectorul de cercetare – dezvoltare – inovare să crească în perioada următoare”, subliniază Marilen Pirtea.

 

 

 

Print Friendly, PDF & Email