Mai mult de o treime dintre oamenii străzii din Timişoara nu au, nici în acest an, unde să se adăpostească pe timpul iernii. Dintr-un total ce depăşeşte 1.100 de suflete, doar vreo 300 şi-ar putea găsi loc unde să înnopteze. Acesta înseamnă, însă, că alţi peste 800 de oameni fără adăpost sunt expuşi riscului de a sfârşi îngheţaţi. Să afli, însă, de la autorităţi informaţii despre situaţia lor se dovedeşte a fi o întreprindere extrem de dificilă…

Răspundere asumată, teoretic

Oamenii străzii reprezintă pentru sistem doar nişte cazuri, de care diverse instituţii sunt nevoite să se ocupe, însă numai atunci când aceştia ajung în situaţii extrem de critice. Iar asta se poate întâmpla acum, iarna, la temperaturi foarte scăzute şi când, în absenţa unui adăpost, sunt nevoiţi să doarmă pe unde apucă, prin canale sau la intrările în scările blocurilor. Asta, atunci când prezenţa lor acolo este îngăduită şi când nu este solicitată intervenţia Poliţiei pentru a-i alunga. Uneori, unii sunt găsiţi aproape fără suflare, pe stradă.

În mulţi dintre anii care au trecut, o parte dintre aceştia, după ce erau transportaţi la unităţile de primiri urgenţe ale spitalelor din Timişoara, erau şi găzduiţi acolo, preţ de câteva zile, până se restabileau complet. Pe de o parte, pentru că locurile disponibile din spaţiile ce le sunt oferite de către insituţiile statului sau de către asociaţii şi fundaţii se dovedesc insuficiente. Iar pe de altă parte pentru că în multe dintre cazuri, se întâmpla adesea ca ambulanţa să transporte în aceeaşi zi, de mai multe ori, una şi aceeaşi persoană la unităţile de primiri urgenţe, pentru a-i fi oferite acesteia îngrijiri medicale.

Acum, lucrurile par să se mai fi schimbat, cel puţin judecând după informaţiile furnizate de medicul Mihai Grecu, şeful Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Timişoara. Acesta spune că, începând de acum aproximativ doi ani, Spitalul Judeţean nu se mai află în situaţia de a oferi adăpost temporar, pe termen mai lung, pentru oamenii străzii. „De doi ani de zile, de când s-a schimbat procedura, nu se mai întâmplă aşa. În condiţiile în care sunt găsiţi pe stradă fără să prezinte acuze medicale, solicitând doar adăpost, sunt transportaţi în aceste adăposturi care au fost create. Ei sunt aduşi la noi de către colegii de la Ambulanţă doar dacă prezintă acuze medicale referitoare la diverse probleme de sănătate. Altfel, sunt duşi direct la adăposturi”, spune dr. Mihai Grecu, făcând referire la adăpostul Primăriei, de pe strada Învăţătorului, sau la azilele din oraş.

În privinţa unor cazuri de oameni ai străzii care să fi fost aduşi la UPU în zilele geroase ale acestei ierni, cu probleme grave cauzate de hipotermie, dr. Grecu afirmă că nu au fost înregistrate decese din această pricină. Însă adaugă că verdictul de deces cauzat de hipotermie se poate stabili cu precizie doar în urma necropsiei. Altfel, explică acesta, pot exista varii situaţii în care decesul unei persoane, identificată pe stradă cu hipotermie, este determinat de alte cauze: afecţiuni asociate, traumatisme craniene sau accidente vasculare.

O situaţie mai completă referitoare la numărul de oameni ai străzii care au solicitat intervenţie în această iarnă ar putea fi furnizată, însă, de către reprezentanţii Serviciului de Ambulanţă Timiş, mai spune medicul Mihai Grecu.

La Serviciul de Ambulanţă Timiş nu ni s-a putut oferi, însă, o evidenţă a solicitărilor de intervenţie pentru astfel de cazuri. Potrivit unor informaţii obţinute de la dispecerat, o asfel de evidenţă nu este disponibilă, întrucât numărul de solicitări zilnice este foarte mare şi se lucrează mereu sub presiunea timpului. Medicul dispecer a precizat, la rândul său, că nu poate fi oferită o evidenţă riguroasă a numărului de solicitări, pentru că trierea se face după evaluarea stării persoanei pentru care ambulanţa este solicitată, urmând ca, în funcţie de acest criteriu, persoana să fie transportată la spital sau la un adăpost.

La Institutul de Medicină Legală din Timişoara, persoana în măsură să ofere informaţii despre eventuale decese cauzate de hipotermie este dificil de găsit. Ni s-a solicitat să revenim telefonic într-o altă zi, ca să putem discuta cu directorul IML Timiş, medicul Alexandra Enache.

La Poliţia Locală, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Daniela Seracin, ne răspunde că, potrivit unor dispoziţii ale Prefecturii şi ale Ministerului Sănătăţii, situaţia persoanelor fără adăpost identificate pe stradă în zilele geroase, necesitând îngrijiri medicale, nu ţine de resortul angajaţilor Poliţiei, ci de domeniul de competenţă al Serviciului de Ambulanţă. „Noi nu dispunem o astfel de situaţie”, mai spune Daniela Seracin, adăugând, însă, că la adăpostul deschis de Primărie pe strada Învăţătorului, unde Poliţia Locală asigură ordinea, sunt, atât ziua, cât şi noapte, 40 – 45 de persoane.

Daniela Seracin confirmă, însă, o situaţie furnizată TIMPOLIS în cursul lunii noiembrie 2014, potrivit căreia, în decursul ultimului an, numărul adulţilor care au fost găsiţi pe străzi a crescut. „Sunt găsiţi mai mulţi adulţi şi mai puţini minori”, precizează purtătorul de cuvânt Daniela Seracin. Potrivit informaţiilor furnizate de aceasta în decursul lunii noiembrie 2014, numărul oamenilor străzii identificaţi anul trecut în Timişoara a crescut, ajungând la peste 1.100 de persoane. „Au fost 5.347 de depistări. Aceasta înseamnă de câte ori au fost ridicaţi şi aduşi la secţie, putând fi vorba, în multe dintre cazuri, despre una şi aceeaşi persoană”, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Timişoara. Adăugând că Poliţia Locală are acţiuni zilnice, dar că fenomenul în sine este dificil de ţinut sub control. Printre altele şi pentru că inexistenţa unei legislaţii face fenomenul greu de gestionat.

În ceea ce priveşte posibilele refugii pentru oamenii nimănui care sunt ridicaţi de pe străzi de poliţişti, Daniela Seracin a făcut referire la Azilul de Noapte al Federaţiei Caritas de pe strada Brâncoveanu, la adăpostul Fundaţiei Umanitare „Timişoara 89”, la Centrul de Zi şi de Noapte pentru Minori, de pe strada Ioan Slavici, şi, pentru perioada sezonului de iarnă, la adăpostul pus la dispoziţie de Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei Timişoara, situat pe strada Învăţătorului, nr. 8.

Azilul de Noapte al Federaţiei Caritas, cel mai important loc de refugiu

Tot la jumătatea lunii noiembrie, am discutat despre numărul de locuri disponibile, în prag de iarnă, cu coordonatorul Azilului de Noapte al Federaţiei Caritas, Petru Bârza. Am întrebat atunci şi care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care nu au adăpost, pentru a primi găzduire la azilul din zona Brâncoveanu.„Să vină”, ne-a răspuns Petru Bârza, adăugând că echipa Federaţiei Caritas care lucrează în sprijinul oamenilor nevoiaşi şi fără adăpost, se străduieşte să îi ajute pe cât mai mulţi dintre cei aflaţi în astfel de situaţii critice. „Avem colegi, angajaţi ai Federaţiei Caritas, care se ocupă inclusiv să le facă buletine celor care nu au. Îi ajutăm să îşi întocmească dosarele pentru pensii, pentru ajutoarele sociale sau pentru pensiile de handicap. Numai anul trecut colegii mei au făcut 70 – 80 de buletine. Trebuie CF de luare în spaţiu, pe mulţi dintre ei îi luăm noi şi li se fac acte, pentru că nici măcar acte nu au”, mai spunea Petru Bârza.

Acesta declara că nu există limită de vârstă pentru cei aflaţi în nevoie care apelează la sprijinul Federaţiei Caritas. „Acum, avem peste 94 de persoane. Dacă am mai avea locuri în plus, am primi şi mai mulţi. În vară au fost ceva mai puţini, în jur de 80 – 90 de oameni. Avem zece copii, cu vârste cuprinse între un an şi doisprezece ani. Unii dintre copiii pe care îi avem sunt la noi doar cu tatăl, pentru că mama i-a părăsit. Pe copii nu îi putem primi separaţi de părinţi. Avem şi un cuplu format din doi foşti beneficiari, care acum au revenit şi care au şi un copil. În timpul zilei, majoritatea copiilor merg la grădiniţă sau la şcoală. Sunt şi doi pentru care acum întocmim dosarul ca să poată merge la grădiniţă”, ne mai spunea coordonatorul azilului de noapte, Petru Bârza. Adăugând că cea mai vârstnică locatară a Azilului de Noapte are 81 de ani.

Peste 1.100 de oameni ai străzii şi doar aproximativ 300 de locuri disponibile în adăposturi

Pentru oamenii străzii care îşi găsesc adăpost pe străzile Timişoarei, Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Timişoara poate oferi cazare la adăpostul situat pe strada Învăţătorului, numărul 8, unde sunt puse la dispoziţie cu puţin peste 30 de paturi. Persoanelor care ajung aici li se acordă un ajutor social lunar de 125 de lei. Cei care nu sunt originari din Timişoara sunt trimişi, cel puţin teoretic, spre casă. Ori cel puţin aşa se încearcă, pentru că mulţi se dau jos din tren la prima staţie şi se întorc la Timişoara.

Cel mai mare număr de persoane poate găzdui, la fel ca în fiecare an, Azilul de noapte „Pater Jordan”, situat pe strada C. Brâncoveanu. Acesta aparţine Federaţiei Caritas şi poate găzdui, teoretic, 90 de persoane pe noapte. În nopţile în care se înregistrează multe grade sub zero, aici sunt cazaţi, însă, şi peste o sută de oameni, care sunt acceptaţi să înnopteze pe scaune sau în holuri. Tot Federaţia Caritas a înfiinţat şi un Centru de zi şi de noapte pentru copii, care dispune de 16 locuri şi care se ocupă de contactarea familiei, în măsura în care acest lucru este posibil.

Posibilităţi de cazare mai sunt, în situaţii de urgenţă, la Fundaţia umanitară “Timişoara ‘89”, într-un centru de zi a cărui capacitate este de 24 de locuri.

În condiţiile enunţate, posibilităţile de cazare pentru oamenii străzii nu depăşesc însă 300 de locuri disponibile, în condiţii de supraaglomerare a spaţiilor de cazare. Şi aceasta raportat la un total de peste 1 100 de oameni ai străzii. Diferenţa de peste 800 de persoane care nu au unde să îşi găsească un adăpost pe timp de iarnă sunt expuse, practic, în fiecare an riscurilor de deces prin hipotermie. Dec altfel, potrivit unor infornaţii obţinute de la Institutul de Medicină Legală Timiş, în decursul anului 2012 s-a constatat decesul din cauza hipotermiei în peste 30 de cazuri, în marea majoritate fiind vorba despre oameni ai străzii, care au fost găsiţi îngheţaţi.

“Azilurile de noapte” de la spital

Potrivit prevederilor în vigoare în acest moment, după ce sunt transportaţi la spital şi sunt repuşi pe picioare, oamenii străzii sunt nevoiţi să se întoarcă în stradă sau trebuie să fie transportaţi la adăposturile care oferă locuri disponibile. Cum numărul de locuri din adăposturi este însă cvasi-insuficient pentru numărul de solicitanţi, au existat, în cursul anilor trecuţi, decizii ale Comandamentului de Iarnă în baza cărora oamenii străzii au mai putut fi găzduiţi, câteva ore pe zi, pe holurile spitalelor, pentru a beneficia acolo de un ceai cald. Însă doar atât…

“Într-adevăr, mai aducem oameni ai străzii pe care îi găsim dormind pe stradă, în nopţile cu temperaturi scăzute, însă nu sunt foarte multe cazuri de hipotermie. Unii, din cauza stării de sănătate pe care o au, sunt internaţi, pentru ceilalţi, însă, sunt amenajate spaţii cu paturi, unde sunt lăsaţi să stea până dimineaţă. La Spitalul Judeţean există un astfel de spaţiu, iar cadrele medicale încearcă, aşa cum pot, să-i ajute pe aceşti oameni”, declara, referindu-se la situaţia iernii din 2012, medicul Leonida Iancu, şeful Serviciului de Ambulanţă Timiş.