Omul de afaceri timişorean de origine siriană Zaher Iskandarani s-a ales cu o nouă condamnare la închisoare cu executare pentru fals şi tentativă de înşelăciune, într-un proces finalizat recent la Tribunalul Timiş. Deşi este dat în urmărire generală de aproape doi ani, Zaher Iskandarani a fost justiţiabil activ în acest proces, formulând întâmpinări şi contestaţii. În acelaşi caz, de când se derulează urmărirea penală şi judecata, o parte din fapte s-au prescris.

Un caz complex

Omul de afaceri sirian Zaher Iskandarani, acum dat în urmărire generală, a fost judecat în paralel la Tribunalul Timiş, alături de o parte din partenerii săi de afaceri, pentru înşelăciune. Administraţia Finanţelor Publice Timişoara a fost parte civilă în acest proces, reclamând un prejudiciu rămas de pe urma unor firme în care a fost implicat fostul om de afaceri sirian, alături de o serie de parteneri. După aproximativ doi ani de judecată, în acest proces s-a pronunţat sentinţa. Astfel, Tribunalul Timiş l-a condamnat pe Zaher Iskandarani la şase luni de închisoare, pentru tentativă de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură private, şi a adăugat un spor de două luni închisoare.

Condamnarea nu este foarte relevantă, având în vedere faptul că afaceristul sirian este deja condamnat la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală, condamnare în baza căreia este dat în urmărire generală. Mai relevant este faptul că, după câţiva ani de urmărire penală şi judecată, unele fapte din dosar, cum e, de exemplu, o falsificare a unui contract, s-au prescris.

Raportat la acest dosar, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Timişoara au dispus trimiterea în judecată a unor persoane din conducerea societăţilor Le Dome Tobacco International SRL şi Alchool Banat Industry SRL, pentru complicitate la tentativă de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Procurorii spun că în urmă cu şapte ani au fost semnate în fals patru contracte de creditare nereale, prin care societăţile respective erau împrumutate, cu suma totală de 12.500.000 de lei, de către Zaher Iskandarani şi unii dintre partenerii săi de afaceri.

Persoanele incriminate, mai spun procurorii, ar fi acceptat înregistrarea contractelor în evidenţa contabilă a celor două societăţi comerciale, deşi aveau cunoştinţă de caracterul lor fals şi de faptul că nu reflectau realitatea. „Ulterior, aceste contracte au fost folosite de ceilalţi inculpaţi în demersul infracţional desfăşurat de aceştia, prin care au încercat să inducă în eroare Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Timişoara”, susţin procurorii DNA. Aceştua menţionează că în anul 2007 Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş a stabilit în sarcina celor două societăţi comerciale obligativitatea plăţii sumelor de 21.194.909 lei şi respectiv 21.457.950 de lei, cu titlu de impozite şi taxe datorate bugetului statului. „Cu aceste datorii fictive, inculpaţii s-au înscris la masa credală după deschiderea procedurilor de insolvenţă, înlăturând, prin încălcarea dispoziţiilor legale, creanţele garantate ale statului. În acest scop lichidatorul judiciar (trimis în judecată într-un alt dosar instrumentat de DNA) a inversat ordinea de creanţă stabilită de lege, astfel încât, din creditori privilegiaţi, organele fiscale au fost transformate în creditori fără garanţii, fiind atribuită calitatea de creditor privilegiat altor inculpaţi trimişi în judecată în alt dosar instrumentat de DNA”, se mai arată în rechizitoriul procurorilor anticorupţie. 

În urma procesului de la Tribunalul Timiş s-a confirmat că o bună parte din aceste contracte au fost întocmite în fals şi au fost anulate de instanţă, însă procesul nu s-a finalizat foarte bine pentru ANAF, judecătorii hotărând că “resping pretenţiile civile solicitate de ANAF, în sumă de 21.194.909 lei, de la SC Le Dome Tabacco International SRL, şi în sumă de 21.457.950  delei, de la SC Alcohool Banat Industry SRL.”

Urmăritul general, justiţiabil activ

În dosarul de înşelăciune instrumentat la Tribunalul Timiş judecata a început în iulie 2014, deşi o parte dintre prejudiciile incriminate sunt aferente unor impozite din 2007.

Pe parcursul a patru înfăţişări, instanţa a încercat să găsească un expert disponibil, care să termine şi expertiza într-un timp util. Au fost vehiculate trei nume de experţi judiciari contabili, menţionaţi cu iniţiale în desfăşurătorul procesului, pentru a li se respecta confidenţialitatea. În unele cazuri s-a constatat că experţii desemnaţi nu mai activau ca experţi judiciari contabili autorizaţi de Ministerul Justiţiei.

Totodată, instanţa a fost nevoită să analizeze posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în eventualitatea în care se constata că nu se efectuează demersurile necesare în vederea întocmirii raportului de expertiză.

După finalizarea raportului, acesta a fost contestat, prin apărătorul ales, după cum consemnează Tribunalul Timiş, de către… Zaher Iskandarani, pe care se presupune că autorităţile îl caută de aproape doi ani.

Omul de afaceri a fost, de altfel, foarte activ ca justiţiabil pe la instanţe din Timiş. Un exemplu foarte bun este procesul de pe rolul Tribunalului Timiş înregistrat pe 28 mai 2014, deci după data la care a fost dat în urmărire generală. În acest caz procurorii au pus sechestru asigurător pe un cont bancar deschis pe numele uneia dintre firme ajunse în insolvenţă, în încercarea de a recupera impozite şi taxe datorate bugetului statului.

În 2014, în acest proces, a fost solicitată o amânare, după cum consemnează portalul just.ro, “pentru pentru pregătirea apărării de către apărătorul ales al inculpatului I.Z. şi pentru numirea unui interpret de limba arabă pentru inculpaţii I.Z. şi J.F.” Lucru de natură să arate că urmăritul general Zaher Iskandarani şi-a angajat avocat care să-l reprezinte şi, în numele său, a fost solicitat şi interpret pentru limba arabă, deşi trăieşte de zeci de ani în România şi ştie bine limba română.

Pe primele poziţii la “Most wanted”

Omul de afaceri timişorean de origine siriană Zaher Iskandarani a fost dat în urmărire generală în aprilie 2014, după ce Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare.

Pe site-ul Poliţiei Române, la categoria „Most Wanted”, Zaher Iskandarani, condamnat pentru evaziune fiscală, a ajuns să fie plasat pe primele poziţii. Poliţia Română susţine că „există date că se află pe raza municipiului Bucureşti la o locaţie necunoscută. Condamnat la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală.”

Sirianul a fost trimis în judecată de către DIICOT, în urmă cu opt ani, alături de alţi doi cetăţeni de origine arabă, pentru contrabandă, constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi folosirea fără drept a unei mărci. Acţiunea procurorilor DIICOT s-a declanşat după descinderile care au avut loc la fabrica de ţigări, deţinută de Iskandarani în Săcălaz şi unde au fost descoperite importante cantităţi de tutun vrac, timbre falsificate şi pachete cu ţigări purtând mărcile Marlboro şi LM.

Tribunalul Bucureşti i-a achitat pe cei trei inculpaţi, în octombrie 2012, însă magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au condamnat ulterior la închisoare cu executare. Şi dacă alţi inculpaţi din dosar s-au predat şi vor sta după gratii timp de trei ani, Iskandarani, care are de executat o pedeapsă de cinci ani, este de negăsit. Tot prin hotărâre judecătorească, cei trei trebuie să plătească la bugetul de stat, în solidar, peste 1,8 milioane de lei.  Putând candida la titlul de procesul cu cele mai multe amânări, cauza de pe rolul Tribunalului Bucureşti, în care a fost anchetată reţeaua de evaziune fiscală în care a fost implicat omul de afaceri sirian, s-a judecat din 2005 până în 2012.

Pe lângă faptul că risca să atingă un nedorit record de longevitate pe rolul aceleiaşi instanţe, dosarul a adunat şi o colecţie impresionantă de amânări, care mai de care mai originale.

Pe parcursul anilor, procesul s-a amânat de câteva ori pe motiv de imposibilitate de prezentare din motive de medicale a inculpaţilor  şi pentru lipsă de apărare. În 2009, a fost invocată lipsa de procedură, seria de amânări fiind finalizată cu o amânare cauzată de “imposibilitatea de prezentare a inculpaţilor,  din motive obiective”, fără a se preciza care sunt, de fapt, aceste motive. Rând pe rând, multe dintre firmele implicate în reţea au intrat în insolvenţă sau au ajuns în stare de lichidare.

Fost ofiţer de poliţie: “Direcţia Infracţiuni Economice din IGP s scos dintr-un dosar care-l viza pe Iskandarani cel mai important document probatoriu”

Vasile Păscuţ, fost ofiţer de poliţie specializat pe combaterea fraudelor în Timiş, spune, raportându-se doar la dosarele pe care i le-a făcut el, că au fost împrejurări care l-au făcut să creadă că are relaţii multe şi sus-puse în diverse structuri ale statului. „De exemplu, pentru fraude vamale comise de o societate la care era administrator a fost scos de sub urmărire penală în baza unei simple declaraţii. Într-un alt caz, a scăpat basma curată după ce un expert a constatat că transporturile cu ţigări ilegale, pentru care era anchetat, doar au tranzitat România, în pofida evidenţelor şi a probelor. Cea mai relevantă întâmplare este cea legată de un dosar de fraudă pe care noi l-am instrumentat la Transporturi Feroviare şi a fost cerut cu insistenţă de Direcţia Infracţiuni Economice din IGP. Când s-a întors, dosarul nu mai avea cel mai important document probatoriu – o factură pe care am avut inspiraţia să o ataşez doar în xerox în dosarul trimis la Bucureşti, şi să păstrez originalul. Era o factură cu sume de ordinul sutelor de mii de dolari”, mai spune Vasile Păscuţ, fost ofiţer de poliţie specializat pe combaterea fraudelor în Timiş.