Mişcarea Populară Timiş acuză Consiliul Judeţean Timiş de dezinteres faţă de discutarea în spaţiul public a Strategiei de Dezvoltare a Judeţului pentru perioada 2015 – 2023 şi de elaborarea pe ascuns a acestui amplu document, care urma să fie adoptat, fără consultări, la sfârşitul lunii noiembrie: „Forţat fiind de cererea expresă a unei asociaţii a societăţii civile, şi de lege, preşedintele CJ Timiş, PSD-istul Titu Bojin, a pus la punct o şaradă la începutul acestei săptămâni”.

Reprezentanţii Mişcării Populare Timiş spun că anunţul dezbaterii organizate la începutul acestei săptămâni, care a vizat discutarea Strategiei de Dezvoltare a Judeţului pentru perioada 2015 – 2023, a stat pitit într-un colţ de site pe Internet. „Nici un anunţ în presă, nici un mesaj transmis către grupuri, asociaţii şi alte entităţi la nivelul judeţului. Asta înseamnă să nu fi transparent, să vrei să ascunzi”, transmit, printr-un comunicat trimis redacţiei, oficialii MP Timiş.

În al doilea rând, apun ei, în cadrul dezbaterii au fost aduşi şi lăsaţi să răspundă observaţiilor şi propunerilor celor prezenţi oameni din aparatul tehnic al CJ Timiş, persoane care nu au fost alese de cetăţeni, şi astfel nu poartă responsabilitate în faţa publicului. „Nicio asumare politică de priorităţi, nicio justificare din partea aleşilor! Asta înseamnă să nu-ţi asumi, să-ţi pui subalternii să transmită ceea ce de fapt tu ai cerut, şef fiind”, declară avocatul Roxana Iliescu, preşedintele MP Timiş.

Din partea Mişcării Populare Timiş la această dezbatere a participat Alexandru Arion, vicepreşedinte MP Timiş. Acesta a încercat să pună în discuţie mai multe subiecte din domeniul infrastructurii, sănătăţii şi cercetării.

„Prioritatea cea mai mare în domeniul infrastructurii rutiere trebuie să o aibă menţinerea sau aducerea la condiţii decente a drumurilor existente. Să nu mai avem în Timiş drumuri care să fie rele. Dar în egală măsură credem că variantele ocolitoare ale oraşelor, aflate pe noduri de drumuri, sunt foarte importante pentru economie: reduc costuri de transport cât şi timp”, spune Alexandru Arion. Adăugând că sunt îngrijoraţi de lipsa unui calendar clar de realizare a laturii de sud a Centurii Timişoarei şi de faptul că şi conexiunea Timişoara Nord – Autostrada A1 este în faza de idee.

În legătură cu problemele din siustemul sănătate din judeţ, Alexandru Arion aminteşte problema sistemică a lipsei de personal, persoanl auxiliar cu precădere. „Suntem afectaţi de migraţia forţei de muncă şi credem că ar fi oportună studierea unor opţiuni de remuneraţie suplimentară din bugetul CJ Timiş, deoarece fără un personal motivat, care să acorde asistenţă medicală, serviciul are foarte mult de suferit. Ştim că acei oameni sunt dedicaţi, dar mai ştim că mulţi au plecat să facă aceeaşi meserie pentru un venit decent în străinătate”, adaugă vicepreşedintele MP Timiş.

În privinţa măsuriore de dezvoltare din domeniul cercetării, reprezentanţii MP Timiş se declară dezamăgiţi de inconsistenţa propunerilor din Strategie. „O singură măsură şi aceea în stadiu de idee. Situaţia cercetării la nivelul judeţului este foarte gravă, având în vedere că vorbim despre acel domeniu care creează economia de mâine: productivitate sporită şi produse şi servicii inovatoare. Conform cu analiza stării de fapt făcută, existau la ultima măsurătoare doar 1.700 de persoane angrenate în activităţi de cercetare, adică doar 5,7 persoane la mia de locuitori din populaţia activă. În Bucureşti sunt 11 lamie iar în judeţul Cluj, 7,9 la mie”, afirmă Alexandru Arion.

Acesta apreciază că principala problemă este lipsă de atractivitate a domeniului pentru acele persoane calificate, care au alte două opţiuni: fie pleacă din ţară, fie aleg o muncă mai bine plătită în producţie: „Cea de a doua opţiune este o consecinţă a nivelului bun de dezvoltare a producţiei industriale în judeţ.”

Oficialii MP Timiş sunt de părere că se impune o analiză serioasă a posibilităţilor financiare la nivel de judeţ în privinţa acordării chiar a unor subvenţii sau burse pentru posturile din acest domeniu, pentru toţi agenţii economici, care să le permită acestora să acorde salariaţilor remuneraţii atractive raportat la cele din sectoarele de producţie.

„Răspunsurile primite au fost în esenţă: «Nu se poate» sau «Nu depinde de noi». Mediocru… Dacă nu se poate, trebuie argumentat (noi de altfel credem că sprijinul financiar în situaţiile amintite este posibil), iar dacă nu depinde de noi, atunci ne interesăm, cerem, facem presiuni, nu stăm degeaba”, concchide Alexandru Arion.