Descoperiri arheologice importante la fosta Mănăstire cisterciană din Igriş

Foto: Ştefan Both / Radio Timişoara

O campanie arheologică desfășurată în situl arheologic de la fosta Mănăstirea cisterciană din Igriş, una dintre cele mai importante din fostul Regat Maghiar medieval, unde se pare că e îngropat regele Andrei al II-lea al Ungariei, s-a încheiat cu rezultate remarcabile, anunţă Muzeul Banatului.

 

Cea mai notabilă descoperire făcută la fosta Mănăstire Egres o reprezintă fundațiile unei biserici mai timpurii decât biserica mănăstirii fondate în1179: „Până acum nu au existat niciun fel de informații cu privire la existența la Igriș a unei biserici anterioare fondării mănăstirii cisterciene.” De asemenea, au fost dezvelite și fundații de pilaștri și de ziduri care aparțin mănăstirii cisterciene și care oferă informații prețioase cu privire la planimetria acesteia. În interiorul mănăstirii au fost descoperite mai multe morminte, monede, inele din bronz, fragmente de coloane, fragmente ceramice și sticlă.

Cercetările arheologice desfăşurate anul acesta, pe parcursul a trei luni, au fost făcute în cadrul unui proiect româno-maghiar de cercetări arheologice sistematice la situl arheologic Igriş – Mănăstirea cisterciană Egres, demarat în 2016, după ce, în 2012, reprezentanţii Muzeului Banatului au avut discuţii pe tema aceasta cu un arheolog maghiar, Balazs Major, iar un an mai târziu se făceau primele cercetări geofizice. Săpăturile arheologice au fost efectuate în partea de nord-est a localităţii Igriş, pe teritoriul unei grădini denumite de săteni La Ofer, după numele unuia dintre foştii proprietari.

Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara a colaborat la acest proiect cu Universitatea Catolică „Péter Pázmány”, din Budapesta, şi cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.

Proiectul Igriş – Mănăstirea cisterciană Egres are ca obiectiv principal identificarea şi studierea edificiilor de cult şi clădirilor care au compus complexul monastic medieval. Arheologii implicaţi în proiect sper că vor descoperi şi locul în care a fost îngropat regele Andrei al II-lea (1205-1235) şi soţia acestuia, Yolanda de Courtenay (decedată în 1233), despre a căror înhumare în incinta mănăstirii se ştie din surse documentare.

Mănăstirea Egres a fost una dintre cele mai importante din fostul Regat Maghiar medieval.

Potrivit Cronicii cercetărilor arheologice din România, Mănăstirea Egres, închinată Fecioarei Maria, a fost fondată în anul 1179 ca filială a abaţiei cisterciene de la Pontigny (Franţa), de către regele Béla al III-lea al Ungariei (1172-1196): „Acesta a oferit mănăstirii privilegii care i-au permis ca în câteva decenii să devină unul dintre cele mai înfloritoare aşezăminte religioase ale Regatului Maghiar medieval şi să aibă la rândul său filiale la Cârţa (Kerc) în Transilvania (1209), şi una fondată în cnezatul Haliciului, abaţia S. Crucis Galitiae (1266).”

Măreţia abaţiei a culminat în timpul domniei lui Andrei al II-lea (1205-1235). El şi regina Yolanda de Courtenay, cea de-a doua sa soţie, au fost atât de ataşaţi de abaţia cisterciană de la Egres, încât au hotărât ca aici să le fie locul de îngropăciune: „Regina Yolanda de Courtenay a fost înmormântată în mănăstirea Egres în anul 1233, iar regele Andrei al II-lea, în anul 1235.

Mănăstirea a fost devastată în timpul invaziei tătare din anul 1241, renăscând după plecarea tătarilor, în1247. După cucerirea otomană din 1551, a căzut însă în ruină.

 

 

Print Friendly, PDF & Email