Prin impactul diasporei asupra pieței europene a muncii, România a devenit cea mai importantă contributoare netă de cetățeni activi în piața muncii, în cadrul grupei țărilor Noii Europe, spune deputatul liberal Marilen Pirtea, citând Raportul OCDE asupra migrației românești.

În 16 iulie a fost publicat Raportul OCDE pe 2019 asupra emigrației în țările membre OCDE (36 de țări dezvoltate, din care 24 europene). Raportul relevă date consistente despre migrația din România în statele membre OCDE, țara noastră deținând a cincea cea mai mare diasporă dintre toate țările lumii, „ceea ce determină un impact uriaș al prezenței diasporei în piața europeană a muncii, România devenind cea mai importantă țară din grupa țărilor Noii Europe (cele 13 țări central și est-europene aderate la UE după 2004)”, remarcă deputatul PNL Marilen Pirtea, coordonator al Comisiei de Educație a PNL.

„Emigraţia românească a devenit un fenomen social şi economic major, populaţia stabilă a României scăzând de la 22,4 milioane, în anul 2000, la 19,5 milioane, în 2018. Migraţia către străinătate este responsabilă pentru peste trei sferturi din amploarea acestui fenomen de contracție demografică. Mărimea deosebită a diasporei românești plasează România pe locul cinci în lume. OCDE estimează că circa 3,6 milioane de români trăiau, în 2016, în ţări OCDE (circa 97% din totalul emigranţilor români), echivalând cu 17% din totalul populaţiei ţării (total populație formată din cei stabili din țară plus cei emigrați). Restul de 70 de mii de români emigraţi trăiau în ţări non-OCDE”, declară deputatul liberal.

Acesta subliniază că românii emigrați în țările OCDE reprezintă jumătate din populația emigrată din întreaga zonă estică, care cuprinde cele șase state: România, Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Ucraina. Italia găzduieşte o treime din emigranții României (peste un milion de români), ţară urmată de Germania (680.000 de români) şi Spania (573.000). Cea mai mare parte din restul emigranţilor români locuiau în Marea Britanie, Statele Unite, Ungaria, Franţa sau Canada.

„Două treimi din români spun că principalul motiv pentru care au emigrat a fost pentru a se angaja. În medie, între 2015 şi 2017 aproximativ 135.000 de români s-au întors în ţară anual din zonele cu cei mai mulți emigranți români (Italia, Germania şi Spania). Îngrijorător este, însă, faptul că emigranții români au studii prea puțin aprofundate. Diaspora românească este a doua cea mai puţin educată diasporă, după cea a Serbiei, doar un sfert din cei emigrați (23%) având un nivel înalt de educaţie. În Germania, ponderea emigranților români cu studii superioare este cea mai mare (unul din cinci români din Germania), urmată de Canada, Statele Unite şi Marea Britanie. În Italia și Spania se află segmentul emigranţilor români cu cele mai scăzute studii (mai mult de unul din trei emigranți români având studii minime, din totalul românilor aflați în aceste țări)”, completează  deputatul liberal de Timiș, Marilen Pirtea.

Cu privire la corelația dintre educație și angajabilitate, emigrația românească este lovită de un fenomen al Şomajului relativ semnificativ, atrage atenţia Marilen Pirtea, subliniind că aproape 325.000 de emigranţi români sunt fără loc de muncă, adică 13% din total, o cifră dublă faţă de şomajul emigranţilor din ţări vecine cu România (Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Ucraina).

Rata de angajare, mai spune Marilen Pirtea, creşte, însă, se remarcă în Raportul OCDE 2019, o face în corelație cu educaţia,: 8 din 10 emigranți români cu studii superioare erau angajaţi, comparativ cu numai 5 din 10 dintre cei cu studii medii. 1 din 4 migranţi români se orientează către ocupaţii elementare, cu calificare slabă (ocupații desfășurate în gospodării, manufactură sau catering). În privința emigranţilor români cu studii superioare, adaugă deputatul liberal, se constată că aceștia au rate înalte de angajare şi sunt supra-calificaţi, mai ales cei din sănătate, ca domeniu în care se află două contingente foarte mari de emigranți români, cu zeci de mii de asistente şi doctori aflați în statele OCDE.

„Putem afirma, fără teama de a greși, că diaspora românească este atât de importantă în contextul ecosistemului european al muncii și educației, încât, cu siguranță, Guvernul României trebuie să-și extindă preocuparea față de cum trăiesc în alte țări cele trei milioane de români, cetățeni europeni activi, pentru care preocupările oficiale ale instituțiilor de stat sunt departe de realitățile și nevoile demonstrate. Orice guvern responsabil pentru o comunitate de milioane de migranți, prezenți, în marea lor majoritate, în UE, ar planifica o acțiune strategică pentru susținerea acestei comunități, într-o relație de reciprocitate cu țările destinație, prin urmărirea celor câțiva indicatori foarte bine relevați prin analizele OCDE: educație, muncă, stabilitate profesională, venituri, nivelul remitențelor către țara de proveniență, ratele anuale de întoarcere în țară”, conchide liberalul Marilen Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.