Timişoara, revoluţionari în faţa Comitetului Central al PCR, decembrie 1989

Desfășurată pe parcursul a două zile, în 22 şi 23 noiembrie, la Timişoara, conferința intitutală 1989, anul revoluţiilor europene în memoria colectivă va reuni specialiști din opt țări: Albania, Anglia, Bulgaria, Cehia, Moldova, Polonia, Moldova, România, și Ungaria. Aceştia vor vorbi despre Revoluția din Decembrie 1989, despre schimbările socio-politice din Europa Centrală și de Est pe care le-a generat, despre disidențe în perioada comunistă, despre religia, comunismul în Europa Centrală și de Est și cultura memoriei.

Programul conferinţei

Deschiderea conferinței, care se adresează atât specialiștilor, cât și publicului larg, va avea loc vineri, 22 noiembrie,  la ora 9, la Casa Adam Müller-Guttenbrunn. Evenimentele se vor desfășua în două locații: la Casa Adam Müller-Guttenbrunn şi la Memorialul Revoluției. Pe lângă prelegeri, dezbateri și mese rotunde, în cadrul conferinței va mai avea loc un vernisaj, și o prezentare de carte. La toate evenimentele, intrarea este liberă.

21 noiembrie, orele 18-19 – vizită la Memorialul Revoluţiei

22 noiembrie, Sala Adam Müller Guttenbrunn

Orele 9.30-11 – comunicări internaţionale pe tema “1989, anul revoluţiilor europene în memoria colectivă”. Sesiune de comunicări moderată de Gino Rado şi Virgiliu Bârlădeanu. Vor vorbi:. Petr Blažek, Cehia – “The fall of the communist regime in Czechoslovakia in 1989”; Plamen Petrov, Bulgaria – “Revival process”, Stanislav Skoda, Cehia – “The prison, the exile, the pub: Václav Havel, Milan Kundera and Bohumil Hrabal – writers and the fall of communism”; Krzysztof Brzechczyn, Polonia – Transformation, revolution or adaptation. The conceptualization of the year of 1989 in historical sciences”; Virgiliu Bârlădeanu – „Revoluția Română din 1989 în presa rusă”; Traian Drăgan – „Schimbarea de sistem văzută prin imagini stradale”; Ludmila Cojocaru, Republica Moldova – „Anul 1989 – loc al memoriei în conștiința intelectualităţii românești din Basarabia”.

Orele 14.30-15.45 – comunicări pe tema “România anului 1989 în context European”. Sesiune de comunicări moderată de Lucian Vasile Szabo şi Alexandru Groza. Vor vorbi: Radu Carp – „Rolul revoluției de la Timișoara in contextul internațional al sfarsitului confruntării ideologice din perioada 1989 – 1991”; Liviu Tofan – „Radio Europa Liberă şi eliberarea Europei de comunism”; Vasile Docea – „Revoluţia în bibliotecă”.

Orele 16-17.30 – comunicări pe tema “Decembrie 1989, revoluţie ori lovitură de stat?”. Vor vorbi Sorin Bocancea, despre „Revoluția din 89. Militari, Misiuni și diversiuni”;Andrei Ursu –„Deculpabilizarea securității: Mize, metode, vectori și consecințe pentru Memoria Revoluției și a regimului Ceaușescu”; Lucian Szabo – „Controverse 1989: uciși pe treptele Catedralei”.

Orele 18- 18.45, la Memorialul Revoluţiei – vernisarea expoziţiei Jan Palach. 1969. Torța vie, organizată de Institutul pentru Studiul regimurilor Totalitare, din Praga.

23 noiembrie, la Sala Adam Müller Guttenbrunn

Orele 9-10,45 – dezbateri pe tema “Europa 1989-2024” , moderate de Gino Rado şi Traian Dragan. Vor vorbi: Dorian Koci, Albania – “The impact of the Romanian anti-communist revolution of December 1989 on the beginning of the political transition in Albania” şi Christian Mititelu – „Progrese, mentalități și populism în Europa Est-Centrală”.

Orele 11.15-11.45 – lansare volumului Religia clandestină în documentele poliţiei secrete, de James Kapalo, Anca Şincai.

Orele 11.45-13 – dezbateri pe tema “Religia în perioada comunistă”. Moderatori sunt Alexandru Groza şi Angelica Marinescu. Vor vorbi: Ana-Maria Borz – „Biserica Greco-Catolică în perioada comunistă”; Alexandru Groza, preot Cristian Borz, Dragoş Ursu şi Constantin Jinga.

Orele 14.30-16 – sesiune de comunicări pe tema “România 1989 – 20242, moderate de Adrian Szakacs şi Ludmila Cojocaru. Vor vorbi: Sidonia Grama – “Memorii duale ale revoluției din decembrie 1989: Revoluția anticomunistă versus revoluția anti-Ceaușescu”; Adrian Szakacs – „Evenimentele din 13 – 15 iunie 1990 în presa locală timisoreană”; Eusebiu Narai – „Revoluţia din Decembrie 1989 reflectată în paginile ziarului Renaşterea Bănăţeană”; Dănuţ Vasile – „Mișcări culturale alternative ale tinerilor din România anului 1989”.

Participanţii la conferinţă

Virgiliu Bârlădeanu, Republic Moldova, conferențiar universitar, șeful Secției de Istorie Contemporană a Institutului de IStorie al Universității de Stat din Moldova, director executiv al Centrului de Excelență Pro Memoria.

Petr Blaźek, Cehia, cercetător al Institutului pentru Studiul Regimurilor Totalitare, cu o carieră remarcabilă în istoria politică. Datorită pregătirii sale academice și intereselor sale profesionale, a devenit o autoritate în domeniul studiului regimurilor totalitare. Lucrările anterioare ale lui Blažek privind aspectele politice și sociale subliniază capacitatea sa de a lega teoria de practică. A acționat în calitate de consilier de specialitate în producția mai multor documentare istorice și filme de lungmetraj (de exemplu, The Burning Bush, The Charlatan).

Sorin Bocancea, conferențiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice și Administrative a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi (1996), este doctor în Filosofie (2006) și în Ştiinţe politice (2008).

Ana- Maria Borz, este istoric la Casa Memorială ,,Iuliu Maniu” din Bădăcin. Este absolventă a Facultății de Istorie Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, din Oradea, specializarea Istorie (2021). A urmat cursurile de masterat Istoria vestului românesc, la Universitatea din Oradea (2022-2023). A participat la Școala de Vară ,,Astra”, din cadrul Festivalului de Film și Istorii de la Râșnov (2021). Este cercetător acreditat la CNSAS din 2021.

Cristian Borz este preot în Parohia Greco-Catolică Bădăcin și președintele Asociației Casa Memorială „Iuliu Maniu”. Este absolvent al Institutului de Grad Universitar Greco-Catolic din Oradea, secţia Teologie Pastorală (1997). În perioada 1997-1998 a urmat cursurile post-universitare, specializarea „Ecumenism”, la Facoltá Teologica dell’Italia Settentrionale, Udine, Italia. A urmat cursurile de masterat „Fundamente ale identităţii europene” la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Oradea (2007-2008). A fost hirotonit preot în 28 februarie 1999, iar din 19 decembrie același an este administrator parohial în Parohia Greco-Catolică din localitatea Bădăcin.

Krzysztof Brzechczyn, Polonia, istoric și filosof polonez, profesor universitar, profesor de științe umaniste, profesor titular la Universitatea “Adam Mickiewicz” în Poznań. În timpul Republicii Populare Polone, a fost activist al Guvernului Studențesc al Universității “Adam Mickiewicz” (1983-85) și a cooperat cu Partidul Liberal Democrat Independența: în 1985-1986 a fost membru și apoi (1986-1987) un colaborator al revistei Strzecha publicată de filiala Poznań.

Radu Carp, profesir universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Membru al Departamentului de Politici Publice, Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. Domenii de cercetare: teoriile secularizării; relaţia Stat – Biserică în Europa, autonomia religiilor în context comparat şi european, modelul şi dreptul european al religiilor; spaţiul public european – actori, acţiune colectivă, europenizare, reţele de politici, guvernare multinivel; regimul politic european, teorii ale integrării europene, buna guvernare, dreptul constituţional al Uniunii Europene; constituţionalism comparat; populism – partide, lideri, mișcări.

Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist și om politic, care a ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe în Cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008). Profesor universitar la Facultatea de Istorie de la Universitatea București, el este autorul mai multor cărți de istorie a României (și în special de istorie a României comuniste). Este cunoscut și în calitate de coautor de manuale de liceu.

Ludmila Cojocaru, Republica Moldova, conferențiar universitar la Facultatea Drept și Științe Sociale, Universitatea de Stat „Al. Russo” din Bălți, cercetător științific coordinator la Institutul de Istorie Socială „ProMemoria”, Universitatea de Stat din Moldova şi şef filială Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău.

Vasile Docea, profesor universitar la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, pentru discipline din domeniul istoriei şi teoriei relaţiilor internaţionale. Din 2010 este directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare “Eugen Todoran” din Timișoara. Este, de asemenea, traducătorul Jurnalului lui Carol I.

Traian Drăgan, Ungaria, istoric, muzeograf al Muzeului Național Maghiar din Budapesta.

Sidonia Grama, lector universitar doctor la Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj. Domenii de competență: Socio-antropologie culturală, istorie și memorie, metode de cercetare, politicile memoriei trecutului recent. Revoluția română din decembrie 1989- istorii, memorii, imaginar social.

Alexandru Groza, manager al Muzeul Ororilor Comunismului din România. Este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, a fost Fulbright Visiting Researcher la Institute of Slavic East European and Eurasian Studies, la Universitatea din California – Berkeley. Alexandru Groza a îndeplinit și rolul de manager de proiect la Ferestroika Experience, un muzeu privat al vieții cotidiene în comunism.

Constantin Jinga, conferențiar universitar la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie în cadrul Universității de Vest din Timișoara, unde predă Studiul Vechiului Testament şi Limba Ebraică și preot paroh al Bisericii Fabric Vest din Timișoara. A fost rănit în decembrie 1989.

Dorian Koci, Albania, istoric, cercetător, director al Departamentului de afaceri internaționale,  Academia de Științe din Albania; lector la Universitatea de Stat din Tirana, la Facultatea de Istorie și Filologie, cât și la Universitatea New York din Tirana.A ocupat timp de şapte ani funcția de director al Muzeului Național de Istorie din Tirana.

Angelica Marinescu, cercetător științific la Institutul de Sociologie, Academia Română și lector la Facultatea de Jurnalism și Studii ale Comunicării, Universitatea din București (Cultură și Comunicare, MA). Ph.D. în Sociologie (Universitatea din București) și în Științe ale Comunicării (Universitatea din Burgundia) din 2012.

Christian Mititelu, Anglia, absolvent al Universității Politehnice din București, facultatea de automatică. A lucrat ca inginer la București (1968-1969) și la Paris (1970-1971). Din 1972 până în 2004, a fost angajat al BBC World Service, inițial ca redactor (1972-1984) și apoi ca director al redacției române a BBC (1984-1991 și 1993-2004). Între 1991 și 1993 a condus Serviciul Sud-Est European al BBC World Service. Christian Mititelu a fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului între 2008 și 2014.

Eusebiu Narai, profesor  universitar la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara, cercetător al istoriei comunismului. Membru în Comitetul de Conducere al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, Filiala Timiş.

Plamen Petrov, Bulgaria, analist politic, lector universitar și istoric. Este doctor în istorie contemporană la Universitatea „Sf. Kliment Ohridski”. Publicațiile sale științifice sunt în domeniul istoriei și politicii contemporane a Balcanilor, Rusia și spațiul post-sovietic, geopolitică, şi aspecte geopolitice ale securității energetice. Este membru al Consiliului de Administrație al Societății Geopolitice Bulgare și membru al Colegiului editorial al revistei Geopolitica. Este redactor-șef al ziarului Armatei bulgare – ediție tipărită a Ministerului bulgar al Apărării.

Gino Rado, preşedintele Asociației Memorialul Revoluției Timișoara, director al Editurii Memorialul Revolutiei 1989, cercetător al comunismului și al Revoluției Române din decembrie 1989.  Este licenţiat al Universităţii Babeş Bolyai Cluj – Napoca, în istoria modernă universală şi a României; actualmente doctorand al Universității de Vest din Timișoara.

Stanislav Skoda, Cehia, cercetător la Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare din Cehia.

Lucian Szabo, profesor universitar la Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării. Este prozator, critic literar, jurnalist, profesor şi cercetător în domeniul comunicării. În activitatea sa a abordat teme complexe, cum ar fi: relaţia dintre literatură şi mass-media; evoluţia unor mari scriitori şi gazetari; conflictele cu puterea şi represaliile la care au fost supuşi importanţi scriitori şi publicişti (români şi străini) pentru activitatea lor ca oameni de presă; viitorul publicisticii (literare şi generaliste) în condiţiile evoluţiei tehnologic.

Adrian Szakacs, absolvent al Facultății de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara, cercetător în istorie în cadrul Asociației Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 din Timișoara.

Liviu Tofan, jurnalist român care a lucrat la secția română a postului Radio Europa Liberă. A fost unul dintre cofondatorii Radio Total. Liviu Tofan a studiat Filologia (cu specializarea germană-engleză)la Universitatea din București. În 1973 a emigrat în Germania. A fost ințial redactor de știri, apoi a deținut din 1980 șefia redacției de știri, buletinele de știri fiind emisiunea cea mai urmărită a postului. Ulterior a ajuns director adjunct al secției române. După Revoluția din 1989, începând din 1991, a condus biroul din România al postului.

Andrei Ursu a fost directorul științific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989. Este membru fondator al Fundației „Gheorghe Ursu”. A publicat volumele Trăgători şi mistificatori. Contrarevoluşia Securităţii ăn decembrie 1989, împreună cu Roland O. Thomasson şi în colaborare cu Mădălin Hodor, Polirom, 2019, şi Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în dosarul Revoluţiei din 1989 (coordonator, împreună cu Roland O. Thomasson, si co-autor a trei studii).

Dragoș Ursu, istoric la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia; studii de Istorie – licență, master și doctorat cu o teză dedicată reeducării târzii din închisoarea Aiud la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și de Teologie la Universitatea din Alba Iulia.

Dănuț Vasile, doctorand al Școlii Doctorale de Istorie, Universitatea din București. Din 2022 până în prezent, asistent cercetare, Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Din 2019- prezent, membru în departamentul de Comunicare și PR, Asociația Studenților la Istorie „Dacia”, București.

Conferinţa 1989, anul revoluţiilor europene în memoria colectivă este organizată de Memorialul Revoluției din Timișoara, în parteneriat cu Fundația Academia Civică, ICMER, MOCR, Biblioteca Universitară Eugen Todoran, și Forumul Democrat al Germanilor din Banat.

Recomandări de lectură: 

• Andrei Ursu: „Avem liste cu nume și prenume de terorişti-securişti, în Dosarul Revoluţiei” 
• Andrei Ursu: „Sper ca şi Justiţia română să se mântuiască de frica Securităţii”
• Istoric Vasile Docea: „În 30 decembrie 1947 s-a petrecut o lovitură de stat, pusă la cale de Uniunea Sovietică”