Deşi încă de la reabilitarea Bastionului Theresia se mergea pe ideea închirierii spaţiilor, pentru a se reuşi degrevarea Consiliului Judeţean Timiş de cheltuielile aferente întreţinerii unui imobil cu o suprafaţă atât de mare, acest obiectiv nu a fost atins nici acum. După mai bine de şase ani de la renovare. Administraţia judeţeană cheltuie în mod constant sume deloc neglijabile pentru întreţinerea acestor spaţii care ar fi trebuit să treacă în administrarea chiriaşilor.

Spaţiul, în continuare „pe întreţinerea” Consiliului Judeţean

Deşi noua administraţie judeţeană promitea în 2012, la început de mandat, o eficientizare a utilizării spaţiilor din Bastionul Theresia, nici acum nu a reuşit să realizeze progrese notabile. Dovada cea mai bună o reprezintă cheltuielile pe care Consiliului Judeţean Timiş încă le face în mod constant pentru întreţinerea acestui complex cu o suprafaţă destul de mare, deci deloc ieftin de administrat.

De la începutul acestui an, administraţia judeţeană a achiziţionat servicii de întreţinere a spaţiilor verzi, servicii de mentenanţă pentru instalaţiile speciale şi servicii de întreţinere pentru instalaţiile electrice, toate porţionate în cheltuieli mici, în aşa fel încât să fie atribuite în mod direct. Sunt exact genul de cheltuieli de care CJ Timiş promitea că va scăpa, odată cu închirierea sau atribuirea în administrare a acestor spaţii.

Obiective greu de atins

Reabilitarea fortificaţiei Bastionului a beneficiat de finanţare prin Programul Phare 2005 Dezvoltare Regională, o investiţie dată exemplu drept una dintre cele mai consistente finanţări europene derulate în Timiş, a presupus o investiţie de peste 9,7 milioane de euro. Din această sumă, cinci milioane de euro proveneau din fonduri Phare, 1,7 milioane de euro au fost alocaţi de la bugetul de stat, 2,3 milioane de euro au fost de la CJ Timiş, iar puţin peste un milion de euro au fost alocaţi din bugetul Primăriei Timişoara.

Deşi conform proiectului prin spaţiile care urmau a fi atribuite, Bastionul urma să devină centrul spaţiului socio-cultural al Timişoarei, din felul în care au evoluat ulterior lucrurile nu prea rezultă că acest obiectiv ar putea fi atins.  

În 2013, mem­brii unei Comisii speciale a CJ Timiş au propus reducerea chiriilor lunare la cinci euro + TVA/ pe metru pătrat – preţul de pornire a licitaţiei pentru spaţiile de tip cafenea – şi trei euro + TVA/ pe metru pătrat, pentru spaţiile cu destinaţie culturală. CJ Timiş susţinea că această propunere de reducere a tari­felor de închiriere a survenit ca urmare a rundelor succe­sive de licitaţii în care au fost depuse oferte şi a cazurilor în care chiriaşii au solicitat rezi­lierea contractelor pe motivul cuantumului ridicat al chiriei.

După finalizarea reabili­tă­rii Bastionului, în 2011, CJ Ti­miş a avut dispute cu foştii pro­prietari de localuri şi spaţii co­merciale din zonă. Aşa se face că, la finalizarea şi darea în fo­losinţă a spaţiilor, administra­ţia judeţeană a trebuit să renegocieze cu foştii chiriaşi, deşi obiectul de activitate al aces­tora nu mai cadra cu noile obiective stabilite în proiect. Locaţia din perimetrul Bastionului re­novat, care a dus la cele mai multe discuţii, este cea în care funcţionează un club de noapte. Aici, conform proiectului aprobat pentru finan­ţare, ar trebui să funcţioneze un centru de pregă­­tire pentru tineret. Anul trecut, mai mulţi consilieri judeţeni au cerut să se specifice clar ce presupune acest centru de pre­gătire pen­tru tineret, să se ex­plice dacă “activitatea de dis­cotecă” intră în acest centru sau nu, pentru a nu exista dis­cu­­ţii la un even­tual control al ce­lor care au acordat finanţarea.

“Din câte am înţeles, totuşi, parcă nu se mai ţin acele chermeze de pomină în acel spaţiu. Cert este că, dacă mă întrebaţi pe mine, pentru spaţiile respective ar fi trebuit să se încerce cu preponderenţă închirierea de spaţii către asociaţii sau firme care urmau să le folosească în scopuri culturale. De la început a fost ideea să se realizeze aici un centru cultural al oraşului, cu galerii de artă, cu o extindere a secţiei Bibliotecii Judeţene şi aşa mai departe”, spune consilierul judeţean Adrian Negoiţă.