Sursă foto: PMT

Aproape 70% dintre timișoreni cred că Timișoara se îndreaptă într-o direcție bună, un procent în creștere față de anul precedent (65,7%) și cea mai ridicat de până acum. Pe de altă parte, timișorenii sunt mult mai pesimiști în legătură cu viitorul țării, dar și al Europei, arată datele Barometrului Calității Vieții în Timișoara 2023, realizat de Primăria Timişoara în parteneriat cu Universitatea de Vest Timișoara.

Astfel, 69,2% dintre timișoreni sunt convinși că direcția orașului este bună, în timp ce doar 29,4% cred că România se îndreaptă într-o direcție bună și 41,2% apreciază o direcția bună a Europei.

„Menținerea unui nivel ridicat de satisfacție generală este un semn pozitiv. Întotdeauna este loc pentru îmbunătățiri, dar stabilitatea este încurajatoare pentru noi ca administrație, este un indiciu că măsurile și inițiativele noastre sunt eficiente. Cred că cel mai bine se vede acest lucru în diferența uriașă între optimismul privind direcția Timișoarei, care a crescut față de anul trecut și a ajuns la aproape 70%, și pesimismul legat de direcția țării. Sunt și alte puncte îmbucurătoare, cum ar fi creșterea numărului de timișoreni care folosesc transportul în comun. Feedback-ul timișorenilor este extrem de valoros pentru noi, prin intermediul acestui instrument care ne ajută să avem o radiografie a cum se trăiește în Timișoara, o radiografie bazată pe date științifice”, declară viceprimarul Ruben Lațcău

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Gabriel Pirtea, afirmă că această analiză, realizată în a opta ediție, este foarte importantă pentru comunitate. „Expertiza pe care UVT o are, prin cele 11 facultăți componente, poate contribui semnificativ la bunul trai al cetățenilor orașului. Este mare nevoie de astfel de instrumente științifice, care pot deschide mintea, viziunea și sufletul oamenilor, care generează astfel încredere. Odată ce aceste instrumente științifice există și avem la dispoziție rezultatele cercetărilor, nu mai rămâne decât ca cei din zona politică și administrativă să le folosească, să-și ghideze activitatea și viitoarele decizii pentru îmbunătățirea indicatorilor ce definesc calitatea vieții. Proiectul Barometrului calității vieții în Timișoara oferă un exemplu bun pentru ca să înțelegem că parteneriatele dintre universitățile timișorene, Alianța Timișoara Universitară și administrația locală reprezintă cheia dezvoltării sustenabile a comunității”, mai spune Marilen Gabriel Pirtea.

Potrivit Barometrului calităţii vieţii în Timişoara, aici calitatea propriei vieți rămâne ridicată, cu un grad de satisfacție mai crescut la capitolul nivel de educație și familie și mai scăzut în privința situației financiare și a stării de sănătate. Acelaşi studiu arată că viața s-a îmbunătățit pentru 33% dintre timișoreni, cifra asemănătoare celei din 2022. Pe de altă parte, se observă o creștere ușoară a celor pentru care viața este mai proastă, cea mai afectată categorie fiind cea a persoanelor peste 45 de ani. Timișorenii mai consideră că este ușor de găsit un loc de muncă în oraș, dar nu și o locuință la un preț bun, sunt foarte mulțumiți de universitățile, școlile din oraș și facilitățile culturale din oraș, de accesul la magazine și supermarketuri, iluminatul public, spațiile pietonale din centrul orașului și de transportul în comun. În plus, pentru 87% dintre timișoreni, recuperarea și folosirea corectă a patrimoniului orașului este importantă.

În schimb, timișorenii sunt nemulțumiți de spitalele din oraș – 19%, de administrația locală – 16% și de serviciile sociale oferite copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități – 13%. Traficul auto rămâne o problemă, mai arată datele Barometrului.

În privința mobilității, peste 50% dintre timișoreni susțin că folosesc transportul în comun, în creștere cu aproape 5%, comparativ cu 2022, și în creștere constantă după pandemie, când a scăzut semnificativ. Sunt apreciate apropierea de casă, siguranța și confortul, iar la polul opus sunt frecvența cu care circulă și respectarea programului afișat. Cel mai utilizat mijloc de transport rămâne totuși mașina personală – aproape 62% dintre timișoreni susțin că se deplasează cu autoturismul propriu. În ceea ce privește calitatea mediului înconjurător, gradul de satisfacție se apropie de 60% pentru calitatea aerului, apei de la robinet, curățenie, zgomot și spații verzi și parcuri în cartier.

În cartiere, percepția diferă de la unul la altul dar, per ansamblu, cel mai ridicat grad de mulțumire este legat de relațiile cu vecinii, de nivelul de siguranță noaptea și de piețele agroalimentare. La polul opus, nemulțumirea este legată de lipsa locurilor de parcare și de facilitățile sportive și de posibilitățile de petrecere a timpului liber în cartier.

Percepția generală asupra proiectului Timişoara Capitală Europeană Culturală 2023 este una pozitivă, iar în cea mai mare măsură, persoanele care au participat la 1 sau mai multe evenimente au vârste cuprinse între 18-55 ani și au studii superioare.

Barometrul privind calitatea vieții în Municipiul Timișoara 2023 a ajuns la cea de-a 8-a ediție și este realizat Universitatea de Vest, prin Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Psihologie. A fost realizat pe un eșantion de 2.525 de persoane, prin metoda față în față sau online. Marja de eroare este de ± 2,1% pentru un nivel de încredere de 95%.

Echipa de cercetare de la UVT este formată din: conferenţiar Marius Matichescu – coordonator proiect, lector Alexandru Drăgan, profesir Delia Vârgă, conferenţiar Daniel Lucheș, lector Silvia Fierăscu, conferenţiar Claudiu Boțoc şi asistentele Livia Onici, Mădălina Giurgi şi Raluca Răducanu.