Raportul privind starea justiţiei pe 2013, publicat de Consiliul Superior al Magistraturii, arată că în 2013 s-a înregistrat cel mai mare volum de activitate din istoria Justiţiei, la nivelul instanţelor fiind înregistrat un record absolut. Lucru valabil şi în cazul instanţelor timişene. “Unul din trei adulţi este implicat într-un proces civil, unul din cinci adulţi este implicat într-un proces penal”, spune judecătorul Cristian Danileţ, membru C.S.M.

Situaţie fără precedent legată de aglomerarea instanţelor

Raportul privind starea Justiţiei în anul 2013, prezentat de către C.S.M., arată că volumul total de activitate înregistrat la nivelul instanţelor judecătoreşti în 2013, cu excepţia instanţelor militare, a fost de 3.337.426 de dosare, ceea ce corespunde unei creşteri cu 0,05 la sută faţă de anul 2012. “Spre deosebire însă de anii anteriori, schemele instanţelor au fost suplimentate cu 150 de posturi de judecător, reprezentând o majorare cu 3,3 la sută a schemelor de personal”, se arată în raport.

Cu toate că şi numărul cauzelor soluţionate la nivel naţional a crescut cu 52.454 în 2013 faţă de anul anterior, numărul dosarelor nesoluţionate, rămase în stoc la sfârşitul anului trecut s-a majorat cu 190.845 de cauze, ceea ce corespunde unei creşteri cu 21,67%.

“Este de semnalat faptul că, exceptând anul 2013, când s-a înregistrat o diminuare a dosarelor nou intrate cu 189.091 de cauze (adică 7,7%), în intervalul 2009 – 2012, la nivel naţional, instanţele s-au confruntat cu o creştere progresivă a dosarelor nou intrate în sistem, ca urmare a creşterii exponenţiale a numărului persoanelor ce recurg la justiţie. Pentru a face faţă acestui fenomen şi pentru a nu creşte necontrolat stocurile de dosare de la un an la altul, instanţele au fost nevoite să soluţioneze un număr tot mai mare de dosare”, se precizează în raportul C.S.M.

Totodată, raportul arată că în anul trecut instanţele au trebuit să judece cu aproximativ 670.000 de cauze mai mult, comparativ cu situaţia din 2009, ceea ce reprezintă o creştere cu 38,51%.

Referitor la volumul total al dosarelor penale de la nivelul parchetelor, în anul 2013 acesta a ajuns la 1.826.427, în creştere cu 4,11 la sută comparativ cu anul precedent.

“Cu excepţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a înregistrat un volum de dosare penale cu 190 de cauze mai mic comparativ cu anul anterior, şi a Parchetelor de pe lângă tribunale, care au înregistrat un volum de dosare cu 1.328 de cauze mai puţin decât în anul anterior, toate parchetele, inclusiv D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., au înregistrat o creştere a volumului de dosare în anul 2013, cea mai mare creştere având loc la nivelul D.N.A., urmată de D.I.I.C.O.T., parchetele de pe lângă judecătorii şi cele de pe lângă curţile de apel”, susţin reprezentanţii C.S.M.

Conform aceluiaşi raport, instanţele şi parchetele consideră că independenţa justiţiei a fost ameninţată, în 2013, în principal prin acţiuni ale mass-media, Executivului şi Legislativului. “În ceea ce priveşte modul în care a fost percepută starea de independenţă a sistemului judiciar prin raportare la factorul politic, instanţele, în procent de 43,75 la sută, au arătat că, faţă de anul precedent, factorul politic nu a încercat să influenţeze sistemul judiciar, în timp ce parchetele, în procent de 43,75 la sută, au arătat că, faţă de anul precedent, în anul 2013, factorul politic a încercat mai mult să influenţeze sistemul judiciar”, se arată în documentul prezentat de C.S.M.

Potrivit reprezentanţilor C.S.M., principalele modalităţi prin care factorul politic a încercat să influenţeze sistemul judiciar au constat în luări de poziţie publice cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor – atât faţă de cauzele aflate în curs de soluţionare, cât şi faţă de hotărârile definitive, schimbările legislative – adoptarea unor acte normative care ulterior sunt frecvent modificate sau declarate neconstituţionale, subfinanţarea sistemului judiciar, dar şi blocarea dosarelor penale ale deputaţilor sau senatorilor în Parlament, din perspectiva imunităţii de care se bucură aceştia. “În concret, instanţele au considerat că, pe parcursul anului judiciar, independenţa Justiţiei a fost ameninţată, în principal, prin acţiuni ale mass-media (37,5%), prin acţiuni ale Executivului (25 %), prin acţiuni ale Legislativului (25 %) şi doar un procent de 12,50% a menţionat în acest sens aspecte ţinând de activitatea proprie a instituţiilor sistemului judiciar”, se precizează în raportul C.S.M.

Aglomerare şi în instanţele timişene

Datele C.S.M. legate de aglomerarea fără precedent a instanţelor se confirmă şi pe plan local, unde principalele instanţe au avut anul trecut un volum extrem de mare de dosare pe rol, în ciuda faptului că a existat alternativă medierii, care ar fi trebuit, teoretic, să degreveze instanţele de o parte din aceste dosare.

Astfel, cifrele vorbesc de la sine. Conform ultimelor date făcute publice de către Judecătoria Timişoara, anual, pe rolul instanţei sunt înregistrate peste 39.000 de cauze, dintre care marea majoritatea cauze civile şi aproximativ 4000 de cauze penale. Acestor dosare li se adaugă un stoc de 11.000 de dosare preluate din anii precedenţi.

La Tribunalul Timiş au existat pe rol 31.897 de dosare, existând un aport important de cauze, în special penale, în fiecare an. Comparativ cu anul 2012, la Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Timiş s-a înregistrat o creştere a volumului de activitate.  Astfel, la Curtea de Apel Timişoara numărul de dosare a crescut cu 5.614 dosare ( 25,84%), iar la Tribunalul Timiş numărul de dosare a crescut cu 3.023 dosare ( 10,47%).

Au existat cazuri în care, pe unele instanţe din Timiş, volumul de dosare a crescut şi cu 100 pe fiecare judecător. Astfel, la Curtea de Apel Timişoara, prin raportarea numărului dosarelor aflate pe rol la numărul efectiv de judecători (48), rezultă o încărcătura pe judecător de 569 de dosare. În raport cu situaţia dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, media pe judecător este 478 de dosare soluţionate, mai mare faţă de anul precedent cu 109 dosare soluţionate pe judecător.

Deocamdată, însă, nu există soluţii eficiente pentru degrevarea instanţelor de numărul extrem de mare de dosare. “Dacă în alte ţări s-au identificat soluţii pentru a surmonta impactul acestor dosare asupra volumului de muncă al magistraţilor, în România lucrurile sunt încă extrem de complicate, managementul diferenţiat de caz fiind un concept insuficient cunoscut şi deloc implementat. Acesta presupune separarea dosarelor de rutină, repetitive, redundante, de cele care vizează controversele reale şi a căror soluţionare de către judecător aduce  plus valoare. Ideea ar fi aceea că, odată ce a fost stabilit că o practică guvernamentală este ilegală sau neconstituţională, acţiunile persoanelor care solicită îndreptarea ar trebui procesate la lot, deoarece răspunsurile la plângerile lor vor fi identice sau foarte apropiate. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul plângerilor multiple, redundante care nu sunt admise”, spun magistraţii Curţii de Apel Timişoara.

Judecătorii Curţii de Apel Timişoara mai spun că, întrucât nu toate soluţiile posibile pentru rezolvarea acestui tip de cauze repetitive sunt îngăduite de normele procedurale româneşti, iar alte soluţii, deşi permise, nu sunt la îndemâna magistraţilor, ci a instituţiilor publice guvernamentale, dar, deopotrivă, nu sunt agreate, la nivelul Curţii de Apel Timişoara s-a imaginat, pentru rezolvarea proceselor, încheierea unui protocol cu Direcţiile Judeţene ale Finanţelor Publice Arad, Timiş, Caraş-Severin, respectiv administraţiile publice locale din cele trei judeţe. Protocoale prin care acestea să se oblige să standardizeze maniera de adresabilitate, prin standardizarea întâmpinărilor  şi a motivelor de recurs, în timp ce instanţele să standardizeze hotărârile care urmează a fi pronunţate în cauză. Proiectul, deşi agreat de ambii parteneri, nu s-a mai concretizat din cauza “regionalizării” făcute, în avanpremieră, în structurile subordonate Ministerului de Finanţe.

“Deşi la aceste discuţii a existat o disponibilitate totală, dat fiind că măsura preconizată era de natură să reducă cheltuielile umane şi materiale generate de un mod de lucru neunitar – din motive de schimbări la vârf în cadrul unor Direcţii ale finanţelor publice judeţene, protocoalele în discuţie nu s-au încheiat”, precizează reprezentanţii Curţii de Apel Timişoara.

Judecător Cristi Danileţ: “În unele cazuri, volumul de lucru al magistraţilor s-a dublat”

Judecătorul Cristi Danileţ, membru al C.S.M., susţine că trebuie găsite soluţii funcţionale pentru degrevarea instanţelor de numărul tot mai mare de dosare. “Anul trecut au fost pe rolul instanţelor 3,3 milioane de dosare. Practic, în România, unul din trei adulţi este implicat într-un proces civil, şi unul din cinci într-un proces penal. În destul de multe cazuri, munca judecătorilor s-a dublat, lucru care nu se poate spune, în niciun caz despre schemele de personal”, spune Cristi Danileţ.

Cristi Danileţ vede, însă, în mediere o alternativă demnă de luat în considerare, care, în timp, poate duce la scăderea numărului dosarelor care ajung pe masa judecătorilor. “Am aflat recent că s-au realizat primele medieri în materie penală, lucru de natură să dea speranţe cu privire la viitorul procedurilor de mediere. Cred că trebuie organizate cursuri şi seminarii pentru o mai bună informare a magistraţilor cu privire la mediere, în aşa fel încât să se încerce direcţionarea unei părţi dintre justiţiabili către mediatori. Cred că la fel, cursuri similare s-ar putea realiza şi în cazul avocaţilor, care nu au nimic de pierdut în cazul medierii, întrucât clienţii se pot prezenta şi la mediere cu avocat”, spune Cristi Danileţ.

Avocat Lazăr Gruneanţu: “Soluţia medierii nu funcţionează”

Avocatul timişorean Lazăr Gruneanţu se arată sceptic însă în privinţa posibilităţii ca medierea să fie o soluţie fiabilă pentru degrevarea instanţelor de numărul în creştere de dosare.

Acesta declară că, din ce a observat până acum, soluţia medierii nu funcţionează în destul de multe cazuri. “Justiţiabilii parcurg etapa medierii şi ajung tot în instanţă. Dacă veţi solicita numărul cauzelor soluţionate prin mediere, veţi vedea că acesta este foarte mic, în raport cu numărul dosarelor din instanţă. În unele cazuri justiţiabilii merg la mediator şi îi spun că sunt dispuşi să plătească taxa aferentă medierii, numai să primească certificatul care să ateste că a fost parcursă etapa medierii, pentru a merge mai departe în instanţă. În aceste cazuri, medierea este o simplă formalitate”, mai spune avocatul timişorean.