Sursă foto: Facebook Marilen Pirtea

Motivația pentru cariera didactică a scăzut pentru 10% dintre profesori, în timp ce 30% se declară mai dedicați profesiei în urma acestei perioade în care au predat online, arată rezultatele unui stdiu realizat de Consorţiul Universitaria, la care au participat peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar.

Peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar au participat la un studiu al Consorţiului Universitaria care a analizat desfășurarea activităților cu elevii în perioada de suspendare a activității față-în-față, între lunile martie 2020 și februarie 2021. Potrivit rezultatelor acestui studiu, în perioada școlii online, motivația pentru cariera didactică a scăzut pentru 10% dintre profesori, în timp ce 30% se declară mai dedicați profesiei în urma acestei experiențe.

Cele mai mari dificultăți în realizarea de către profesori a activităților didactice la distanță sunt:

1. nivelul de stres psihic, social, tehnic;
2. lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea activităților online;
3. timpul insuficient pentru planificarea/ organizarea lecțiilor;
4. lipsa unui computer suficient de performant;
5. lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale;
6. lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare;
7. lipsa unui spațiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activități didactice.

Prof. univ. Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest şi preşedinte în exercişiu al Consorţiului Universitaria, spune că sunt multe rezultate în cadrul acestui studiu care trebuie menţionate: „Ppoate contrar așteptărilor, avem o creștere de 30% a motivației pentru cariera didactică, cu un procent chiar mai mare în zona rurală. Practic, unul din trei profesori din mediul rural susțin că acest an a contribuit la creșterea propriei motivații pentru cariera didactică. Totodată, se pare că, deși cadrele didactice din mediul rural resimt mai mari dificultăți tehnice (de exemplu, la accesarea internetului și platformelor) în comparație cu cele din mediul urban, în acest an dificultățile percepute au scăzut în intensitate semnificativ. Studiul arată clar că, iată, după un an de școală online, cadrele didactice din învățământul preuniversitar, cu accent pe zona rurală, și-au îmbunătăți competențele tehnice necesare pentru utilizarea tehnologiei în actul educațional.”

Foto: UVT

Pe de altă parte, atrage atenţia Marilen Pirtea, studiul nu aduce vești bune și în ceea ce privește accesul la un computer performat: „Atât în mediul rural, cât și în cel urban, acest neajuns se păstrează la același nivel ca acum un an. Ceea ce însă poate fi chiar mai important decât toate celelalte este faptul că la nivelul întregului eșantionul al studiului s-a evidențiat o creștere semnificativă a nevoii de pregătire pedagogică specifică pentru proiectarea și implementarea de acțiuni educaționale digitale”.

Marilen Pirtea anunţă că  UVT a inițiat, încă din vara anului trecut, un program de studii postuniversitare dedicat profesorilor din învățământul preuniversitar, „care s-a remarcat printr-un succes aparte”.

Cei care au realizat acest sudiu sunt cadre didactice universitare și cercetători cu preocupări pentru inovare în educație prin utilizarea resurselor și instrumentelor digitale, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Proiectul CRED, Proiectul ROSE şi Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație.

Din Consorțiul Universitaria fac parte Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj- Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București)