Sursă foto: CJ Timiş

Consiliul Județean Timiş anunţă că lucrează la strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani. Pentru aceasta, CJ Timiș a constituit un mecanism de colaborare directă cu mediul economic și universitar, prin înființarea Consiliului de Strategie și Consiliere Economică.

Din cadrul Consiliului de Strategie și Consiliere Economică vor face parte președintele CJ Timiş, primarii Timișoarei și Lugojului, rectori ai universităților publice din Timişoara și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai corpului consular din Timiş.

În această dimineață a avut loc prima întâlnire a acestui consiliu, în format hibrid, atât fizic, cât și online, unde au participat peste 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri, fiind transmise invitațiile de aderare la Consiliu.

„Strategia de dezvoltare a Timișului pentru perioada 2021- 2027 nu va fi o înșiruire de declarații politice, ci va avea la bază o serie de politici publice gândite și implementate împreună cu toți actorii locali, administrativi, privați, educaționali și consulari. Ultimii șapte ani nu au adus Timișului dezvoltarea pe care o merită, evoluțiile economice de la nivelul județului fiind mult sub potențialul pe care îl posedă. Cred că primul pas în rezolvarea oricărei probleme este conștientizarea ei”, declară președintele CJ Timiş, Alin Nica.

Foto: CJ Timiş

Principala problemă identificată de specialiștii din administraţia judeţeană se leagă de convergența reală, anunţă CJ Timiş. Astfel, pe datele Eurostat, în ultimii șapte ani judeţul a câștigat 10 puncte procentuale față de media UE, avansând de la 71% la 81% din PIB per locuitor, în timp ce Clujul a câștigat 22 de puncte, iar media națională este de 12%. Evoluția anului 2019 plasează creșterea economică a Timișului sub creșterea economică națională (1.9% față de 4.1%). Clujul a avut o creștere de 6,1%. Cu alte cuvinte, în planul convergenței reale Clujul se apropie de media UE, în timp ce Timișul stagnează.

Președintele CJ Timiș, Alin Nica, subliniază că este nevoie mai mare ca oricând ca autorităţile judeţene să identifice noi resorturi de creștere economică, o creștere care aduce odată cu ea și bunăstarea comunităților.

Din analizele de până în prezent ale CJ Timiş, unul dintre sectoarele ce necesită dinamizare este turismul. „În ceea ce privește numărul turiștilor, observăm că ultimii șapte ani aduc creșteri consistente Clujului, Sibiului si Bihorului. Astfel, dacă Bihorul a înregistrat o creștere de 115%, Clujul – 95%, Sibiul – 74%, Timișul înregistrează cea mai mică creștere dintre județele analizate, de 42%. Având în vedere că în condițiile post-pandemie turismul intern va fi mai dinamic, CJ Timiș consideră că domeniul HoReCa trebuie sprijinit prin acțiuni ferme de promovare, începând cât mai rapid în acest an”, transmit oficialii administraţiei judeţene.

Consiliul de Strategie și Consiliere Economică are la bază 13 task force-uri și cinci forme asociative:

1. Industrie și cercetare-dezvoltare;
2. IT&C;
3. HoReCa și Turism;
4. Antreprenoriat, IMM și Start-up;
5. Cultură;
6. Energie și Mediu;
7. Mediu Asociativ și ONG;
8. Educație;
9. Sănătate;
10. Fonduri Europene;
11. Infrastructură și Construcții;
12. Agricultură și Industrie alimentară;
13. Muncă;
14. Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș;
15. Clubul de Afaceri Româno-German;
16. Camera de Comerț Italiană pentru România;
17. Clubul Economic Nord – American;
18. Clubul Oamenilor de Afaceri Româno-Francezi.

În prima jumătate a lunii martie este programată să o ședință de lucru pentru fundamentarea direcțiilor de dezvoltare economică a județului și  posibilitățile de intervenție ale CJ Timiș.