Problema studiilor de fezabilitate plătite de Primăria Timişoara din bani publici pentru proiecte care sunt şi rămân doar pe hârtie a fost una discutată constant în şedinţele de plen din ultimele două mandate. Cu toate acestea, nimic nu pare să se schimbe, iar fenomenul a ajuns la apogeu în cazul pasajelor rutiere Jiul şi Popa Şapcă, pentru care s-au dat din nou bani în acest an să se facă studii. Asta deşi investiţia pentru realizarea lor e de ordinul zecilor de milioane de euro, bani pe care Primăria Timişoara nu se ştie de unde îi va obţine. Mai mulţi consilieri locali susţin că, pentru cel puţin unul dintre aceste pasaje, s-au realizat… patru studii de fezabilitate, deşi proiectul nu s-a mai concretizat, iar studiile anterioare au expirat. 

Soluţii diferite de la aceiaşi proiectanţi

Recent, atunci când a fost vorba ca în Consiliul Local să se dea aviz favorabil studiilor de fezabilitate cumpărate de Primărie în acest an pentru mai vechile proiecte legate de modernizarea pasajelor rutiere Jiul şi Popa Şapcă, pentru care s-au mai realizat în trecut sudii de fezabilitate care nu au folo­sit la nimic, expirând, câţiva consilieri locali au vrut să ştie ce  anume, din punct de vede­re tehnic, este diferit la noile studii de fezabilitate faţă de cele votate deja în Consiliul Local, in anii anteriori, şi dacă este vorba de reactualizări sau de alte date tehnice.

Răspunsul, oferit de con­du­cerea Primăriei, nu a fost de natură să dea asigurări că şi de această dată nu vor expi­ra studiile de fezabilitate până la realizarea efectivă a proiec­tului, mai ales că soluţiile teh­nice propuse pentru Pasajul Jiul presupun costuri mari şi lu­crări de amploare. La Pasajul Jiul, de exemplu, se prevede “lărgirea străzii la patru benzi, iar trecerea pe sub calea fe­ra­tă  este  lărgită mai mult  cu o altfel  de rezolvare a intersec­ţiei,  plus  că  apare ca varian­tă şi o linie de tramvai pe mij­loc, între Gară şi Spitalul de co­pii.” Chiar primarul Nicolae Robu a recunoscut că Primă­ria urmează să decidă dacă a­ceastă linie se va face sau nu. Ideea de bază e extinderea zo­nei pietonale, în aşa fel încât tramvaiul să nu mai treacă pe lângă Catedrală. “Atunci, tram­vaiul 6 ar rămâne pe ruta lărgi­ta, pe la gară, şi apoi, de la gara pe Republicii pâna la Spitalul de copii, respectiv, tramvaiul 8 ar merge de la  gară pâna  la Ma­ria şi, de acolo, ar continua pe ruta sa actuală”, declară pri­marul Nicolae Robu.

În noua viziune, parte in­te­grantă a noului proiect, tram­vaiele 1 şi 2 nu ar mai ajunge în zona centrală, iar legătura între Gara de Nord şi Spitalul de copii s-ar face pe bulevardul Republicii. Însă primarul Nico­lae Robu a admis că “lucrurile acestea nu se fac în 2014”, lu­cru de natură să ridice, din nou, semne de întrebare, legate de oportunitatea achiziţionării studiilor de fezabilitate pentru pasaje.

Fostul viceprimar ţărănist Adrian Orza spune că e bizar faptul că se vine cu noi proiec­te pentru aceleaşi pasaje, pen­tru că şi cele vechi, expirate între timp, au fost realizate cu concursul aceloraşi specialişti din Primărie. “Şi la Urbanism, şi la Transport, şi la Tehnic, când s-au ela­borat acele studii, erau aceiaşi specialişti care sunt şi astăzi în Primărie. Mă între­bam de ce există alte soluţii, de ce s-a  dat girul în Consiliu, de ce nu au venit atunci cu aceas­tă idee? Pentru că s-au votat şi atunci nişte studii, ele au fost reac­tualizate, probabil, banii aceia se vor pierde. Şi de asta există specialişti, şi sunt ace­iaşi, şi la Urbanism şi la Trans­port, ace­leaşi persoane, aceiaşi oameni, nu au venit alţii, nu au plecat”, spune Adrian Orza.

Patru studii pentru acelaşi pasaj

Problema pare să-i fi inte­resat în egală măsură şi pe alţi consilieri locali, care şi-au adus aminte că, în total, pentru Pa­sajul Jiul s-au realizat şi aprobat, în ultimii zece ani, patru studii de fezabilitate. Dintre acestea, trei au expirat, fiind bani pier­duţi din bugetul local. Din aces­te motive, consilierii locali au vrut explicaţii de la reprezen­tan­ţii Direcţiei Tehnice, unii re­mar­când că în acest an conduce­rea Direcţiei nu a venit la nicio şedinţă de plen a Consiliului Local, lucru care l-a enervat in­clusiv pe primarul Nicolae Ro­bu, care a spus la ultima şe­din­ţă de plen: “Culiţă Chiş să fie prezent la toate şedinţele, înce­pând de azi. Să vină, indiferent unde este acum. O fi pe şantie­re… Să sunaţi, să vină aici.”

Despre istoricul studiilor de fezabilitate care nu s-au mai concretizat, pentru aceste pasaje, a vorbit şi consilierul local P.D.-L. Ovidiu Ciuhan­du care a declarat în plen: “Dacă nu mă înşel, în 2008 sau în 2009, domnul Culiţă Chiş a dat un răspuns la microfon şi a zis că varianta din 2004, pe  care tot noi am  votat-o în 2004, şi când ne spunea că e varianta bună, în 2008 nu mai era  bună, pentru că trebuia modificată şi atunci, la vremea respectivă, era o sumă mare de  bani, nu vreau să exagerez, dar erau bani mulţi care s-au dat pe studiul respectiv. Au trecut patru ani de zile, nu s-a realizat. Acum se vine cu un nou studiu”.

Consilierul local se arată sceptic cu privire la şansele ca pasajele pentru ale căror studii de feza­bilitate s-au alocat şi în acest an bani de la buget să fie dema­rate. “Pentru Popa Şapcă sau Jiul ştiu că s-au votat cel puţin două studii de fezabilitate, an­terioare celor de acum. Şi cul­mea e că în 2008 de exem­plu, nu luase nimeni legătura cu cei de la C.F.R., deşi trebu­iau im­plicaţi în acest proiect, care nu se poate face fără ei. Eu nu cred că din bugetul local se vor găsi sumele necesare pentru de­mararea acestor pa­saje în ur­mătorii ani. Este o sumă pe care Primăria nu şi-o permite”, ne-a declarat Ovidiu Ciuhandu.

În urma acestor discuţii şi controverse, la viitoarea şe­din­ţă de plen Primăria Timişoara va trebui să pregătească o si­tuaţie clară, din care să reiasă câţi bani s-au cheltuit până acum pe studii de fezabilitate pentru pasajele Jiul şi Popa Şapcă şi de ce soluţiile tehnice propuse anterior de aceiaşi proiectanţi nu au mai fost valabile. Pro­babil că devizul general se ri­dică la o sumă de ordinul zeci­lor de mii de euro, cu care s-ar fi putut iniţia primele lucrări pentru realizarea efectivă mă­car a unui pasaj.

Bugete astronomice

Cele trei pasaje din Timi­şoa­­ra, a căror demarare era promisă anul trecut de către Primăria Timişoara – Jiul, Popa Şapcă şi Solventul – costă împreună pes­te 51 de milioane de euro. Pro­blema e că, deocamdată, Muni­cipalitatea nu ştie de unde va lua această sumă şi există riscul ca, în condiţiile lipsei banilor ne­cesari demarării, şi studiile de fezabilitate achiziţionate în a­cest an să expire.

Pentru pasajul Popa Şapcă, ce se doreşte a fi lărgit şi mo­dernizat, bugetul estimat prin stu­diul de fezabilitate este de 15,2 milioane de euro. Iar pentru mo­dernizarea şi lărgirea pasajului Jiul, costul investiţiei a fost esti­mat la 8,1 milioane de euro. 

Deşi în proiecte se menţio­nează ca sursă de finanţare bu­ge­tul local, este greu de crezut că Primăria Timişoara va avea în ur­mătorii ani un buget care să per­mi­tă asemenea investiţii de amploa­­re. “Asta nu înseamnă că vom pu­ne în mod efectiv, direct, deodată, banii necesari de la bu­getul local. Asta poate însemna şi realizarea acestor obiective pe sistemul cre­dit furnizor. Dar cele trei obiec­tive legate de sub­pasaje sunt pe listă şi printre obiectivele impor­tante pentru ca­re noi solicităm sprijin de la Guvernul României”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Studiile de fezabilitate achi­ziţionate pentru cele trei pasaje nu au fost ieftine. Pentru Pasajul Popa Şapcă, ce se vrea a fi lărgit la patru benzi, Primăria a dat, doar pentru documentaţie, 68.000 de lei. Aceeaşi sumă s-a atribuit şi pentru realizarea documentaţiei preliminare pentru pasajul Jiul, ce se vrea lărgit tot la patru benzi şi înălţat. Şi tot 68.000 de lei va da Primăria şi pentru documen­taţia aferentă realizării pasajului rutier inferior din zona Solven­tul. Pentru două dintre aceste mari proiecte s-a considerat că es­te nevoie să se achiziţioneze do­cumentaţia completă – studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi de­­talii de execuţie, deşi pentru pa­sajele Jiul şi Popa Şapcă exis­tau studii de fezabilitate întoc­mite acum cinci. S-a considerat însă că aceste documentaţii pen­tru care, în anii trecuţi, Primăria a plătit bani grei, nu mai sunt de actuali­tate şi trebuie refăcute de la zero.

“Noi trebuie să facem studii de fezabilitate în momentul în ca­re avem şi hotarârea fermă să le punem în practică, pentru că alt­fel, ideile se învechesc, solu­ţiile se învechesc şi, după aceea, ne trezim că am dat banii degeaba şi nu se  alege oraşul cu nimic”, spunea chiar primarul Nicolae Ro­bu la ultima şedinţă de plen. Ră­mâne de văzut dacă această teorie se va aplica şi în cazul celor trei pasaje rutiere, considerate ex­trem de importante pentru flui­dizarea traficului în municipiu.