Medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara, atrage atenția că, în ultimul timp, a observat o degringoladă totală în multe spitale și instituții medicale, degringoladă pe care o pune „în special pe seama unei lipse de organizare”.

Virgil Musta spune că, dată fiind importanța, în actualul context, a deschiderii și a comunicării între spitale, ar putea fi de ajutor împărtășind câte ceva din experiența lui. „La spitalul la care lucrez (Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, din Timișoara – n.r.), am reorganizat circuitele funcționale și modul de lucru. Am stabilit protocoale și reguli noi, care să protejeze în primul rând personalul medical, dar și pacienții. Am împărțit astfel spațiile spitalului în trei zone: roșie, galbenă și albă”, spune Virgil Musta.

Zona roșie, cu risc mare de contaminare, „este zona unde personalul medical întâlnește pacienții infectați sau potențial infectați. Iar în această etapă a pandemiei, cu transmitere comunitară, fiecare pavcinet trebuie considerat ca fiidn potențial infectat. Fiecare zonă roșie are la ieșire o zonă de decontaminare.”

Zona galbenă, cu risc mediu, „este zona unde personalul medical își desfășoară activitatea birocratică sau zonele de trecere dintre zonele roșii, zone unde ocazional te poți întâlni cu un pacient pozitiv pentru un timp scurt sau cu un cadru medical, care din neglijență nu s-a decontaminat după ce a venit din zona roșie.”

Zona albă, cu risc scăzut de contaminare, „este zona în care pacienții nu pot ajunge (zona administrativă, depozit, farmacie, bucătărie etc.).

După zonare și stabilirea clară a circuitelor din aceste zone, expplică Virgil Muzsta, a stabilit standardul de echipamente cu care fiecare persoană trebuie să fie echipată, nefiind făcute diferențe între diferitele categorii de personal medical: „Toți trebuie să beneficieze de acelașii standar de biosecuritate”.

Activitatea pe secții, mai spune Virgil Musta, a fost reorganizată după urmatoarele principii:

1. Împărțirea personalului în echipe mici, care să poată desfășura activitatea. „Aceștia lucrează în ture. Astfel, dacă o persoană dintr-o echipă se contaminează intră în autoizolare doar acea echipă, deci un număr mic de cadre medicale. Echipa respectivă va fi imediat înlocuită de o altă echipă, activitatea în spital va continua în condiții normale.”
2. Scurtarea timpului de activitate în zona roșie și eficientizarea acesteia. „Vă dau un exemplu: anterior reorganizarii, medicii intrau la pacienți cu foile de observație pentru a nota evoluția clinică și valorile T, TA, Pulsoximetria etc. Pentru a evita contaminarea foilor de observații, medicii intră acum în saloane cu telefoanele deschise, protejate sub echipamentul de protectie și transmit datele obținute de la pacient unui coleg de afară, prin bluetooth, care notează aceste date în foaia de observație.”
3. Antrenarea echipelor în echiparea și dezechiparea echipamentului de protecție, manevre care reprezintă risc de contaminare a personalului medical.
4. Identificarea continuă a posibilelor riscuri de contaminare și măsuri punctuale.
5. Îmbunătățirea comunicării dintre personalul medical. „Nu ne este rușine să ne recunoaștem greșelile și lipsurile, tocmai pentru a găsi rapid soluții. Acest lucru a crescut unitatea echipelor și încrederea în noi.”

„Știu că persoanele implicate în managementul diverselor spitale fac eforturi deosebite pentru a găsi cele mai bune soluții de organizare, de aceea cred că putem învăța unii de la alții, pentru a aplica rapid soluțiile care au dat rezultate”, mai spune medicul Virgil Musta, coordonator al echipei medici de la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara, care tratează pacienți Covid-19.