Creșterea promovabilității la Bacalaureat este o realitate cosmetizată care ascunde, de fapt, incapacitatea Statului de a oferi o alternativă pentru unul din doi absolvenți de gimnaziu, afirmă rectorul Universităţii de Vest din Timişoara.

Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, spune că realitatea este cosmetizată de… statistici. „Dacă ne uităm la ratele de promovabilitate a examenului de Bacalaureat, observăm că acestea se înscriu pe o tendință ascendentă. Însă, dacă ne raportăm la numărul elevilor care au absolvit gimnaziul, vom vedea că, în medie, aproape unul din doi elevi nu obțin diploma de Bacalaureat”, declară Marilen Pirtea. Menţionând că aceste cifre sunt preluate dintr-o analiză a specialiștilor de la Centrul de Politici Publice al UVT. Concluzia acestora este alarmantă: ratele de promovare a bacalaureatului cresc pentru că mulți tineri nu mai dau acest examen.

„Incapacitatea Statului român de a oferi tinerilor șansa unui viitor decent este evidentă în momentul în care ne dăm seama că aproape jumătate dintre absolvenții de gimnaziu ajung să nu promoveze Bacalaureatul”, acuză rectorul UVT

Acesta mai spune că situația este nefericită în primul rând pentru tinerii care ajung să renunțe la Bacalaureat, pentru că prea puțini dintre ei găsesc o alternativă în învățământul profesional. „Ce se întâmplă cu acești tineri, ce șanse au ei de a se realiza, de a duce o viață decentă în România? Avem nevoie de investiții, de asumare, de proiecte concrete, pentru a le oferi o promisiune credibilă acestor tineri că pot să rămână în România și să își găsească locul lor în viață”, declară prof. univ, Marilen Pirtea.

Această incapacitate de a găsi o soluție – alta decât aceea de a-i îngrămădi în universități pe locuri cu taxă sau la specializări fără cerere, ceea ce am văzut înainte de 2010 –, mai spune rectorul UVT, are efecte imense asupra dezvoltării României: „Aproape jumătate dintre generațiile de tineri nu contribuie la dezvoltarea României, într-o etapă în care am ajuns la un deficit de forță de muncă. Desigur, după 8 – 12 ani în care le-a fost plătită școlarizarea, din banii noștri, ai tuturor celor care contribuim la bugetul de stat.”

Marilen Pirtea afirmă că Bacalaureatul diferențiat nu este o soluție, ci încă un remediu care ne deturnează de la problema reală: incapacitatea Statului român de a găsi o soluție pentru acești tineri. Esențială, explică el, „este o alternativă, care, indiferent cum se numește, filieră tehnologică, școli de meserii, învățământ dual, să constituie baza pentru evoluția profesională a acestor tineri”.

Pentru ca aceste lucruri să devină realitate, mai spune rectorul UVT, este nevoie atât de voință politică, cât și de expertiză.Şi îşi manifestă public intenția de a căuta susținere pentru un proiect legislativ pentru adaptarea legislației din domeniu: „Astfel, vom da șansa la un viitor decent zecilor de mii de tineri pe care statul omite să îi includă în statistici.”