La Surduc continuă lupta în instanță între proprietarii de vile neautorizate construite în buza lacului și promotorii planului de înălțare a nivelului apei din lac, pentru acoperirea nevoii de irigații a unei porțiuni destul de mari de teren agricol. Deocamdată proprietarii vilelor par să aibă câștig de cauză.

Planuri vechi de zeci de ani la care se renunță

Încă din 2013, Administraţia Bazinală Banat anunţa că intenţionează să dubleze în următorii ani volumul lacului Surduc. Astfel, pe timp de secetă, lacul urma să asigure apa necesară irigaţiilor şi alimentarea localităţilor din zonă, inclusiv a Timişoarei. De aceea, s-a dorit inundarea controlată a zonei peri-acvatice, ceea ce ar duce la creşterea nivelului apei în lac cu şase metri şi la inundarea caselor de vacanţă construite fără autorizaţie pe actualul mal al lacului.

Între timp viziunea instituţiei s-a schimbat. „Nurenunțăm cu totul la acest proiect, dar această etapă a doua va trebui regândită. Nu cred că va fi nevoie să creștem nivelul cu șase metri, cum se plănuia inițial, ca să nu mai inundăm terenurile oamenilor și să fie nevoie de expropriere. Și așa suntem în procese cu proprietarii de vile de acolo. Vom amenaja coada lacului și vom ajunge la o soluție de compromis”, spune Titu Bojin, directorul ABA Banat.

Șeful instituției declară că, din informațiile sale, sunt aproximativ 24 de vile amenințate de eventuala creștere a nivelului apelor. „Dacă nu se mai crește nivelul așa cum se estima la început, proprietarii respectivi vor avea noroc. Dar trebuie să semneze că rămân pe riscul lor într-o zonă de protecție”, mai spune Titu Bojin.

Un proiect uitat

Ridicarea nivelului apei a fost prevăzută încă de la momentul creării actualului lac Surduc. Construcţia barajului a început în 1972, iar acumularea Surduc, în 1975, atingând în anul 1977 aproape 25 de milioane de metri cubi de apă.

Etapa a doua a construcţiei a început în 1981, lacul fiind proiectat pentru acumularea unui volum de apă de 51 de milioane de metri cubi. Ceea ce înseamnă că proiectarea acumulării permite fără probleme dublarea actualului volum de apă.

S-a prognozat în acest context că exploataţiile agricole profesioniste nu vor putea rezista fără sisteme de irigaţii, şi de aceea capacitatea lacului trebuie să permită alimentarea acestor sisteme. În plus, creşterea volumului actualei acumulări de apă are şi un avantaj turistic, în sensul că oferă oportunitatea de a se mai dezvolta o zonă de interes turistic pentru Timiş, în continuarea plajei existente.

Deşi acest proiect pare să aibă numai avantaje pentru judeţ, el a reprezentat o veste extrem de proastă pentru proprietarii de case de vacanţă din zonă, care au ignorat avertismentele Primăriei şi fostei Direcţii de Apă Banat, construindu-şi vile în buza lacului, fără să aibă autorizaţii. Pe plajele lacului Surduc sunt în prezent aproximativ 30 de case de vacanţă fără autorizaţie de construcţie şi care se află sub cota de inundaţie de 198 de metri. Printre proprietari se numără şi politicieni, dar şi oameni de afaceri cunoscuţi din Timişoara.

Anul trecut, conducerea Consiliului Județean preciza că a discutat proiectul de la Surduc cu reprezentanţii Ministerului Tineretului şi Ministerul Mediului şi a obţinut promisiunea că se încearcă revizuirea proiectului de la Surduc pentru creşterea lacului cu şase metri până la 198 de metri, astfel încât să se rămână la actualul nivel de 192 de metri.