Primăria şi-a dat acordul “pe încredere” ca Aeroportul Timişoara să fie preluat de administraţia judeţeană

Consiliul Local va primi un procent din acţiuni, în urma unor “promisiuni ferme”

După ce ani de zile a susţinut că e la fel de interesată ca şi Consiliul Judeţean în preluarea de acţiuni de la Aeroport, acum, Primăria Timişoara a fost de acord să accepte ca Aeroportul să fie trecut în subordinea C.J. Timiş, urmând ca ulterior să primească o cotă-parte din acţiuni. Deşi nu se ştie când se va întâmpla acest lucru şi nici-cota parte care îi va fi atribuită, dacă îi va fi atribuită.

 

“Undă verde” de la Primărie

Aeroport TimisoaraLa sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul Local Timişoara a adoptat o hotărâre prin care îşi dădea acordul pentru preluarea de către Consiliul Judeţean Timiş de la Statul român a unui procent de 80% din acţiunile de la Aeroportul Internaţional “Traian Vuia”, urmând ca apoi, în urma unor nego­cieri, după ce va fi emisă o hotărâre de Guvern, Consiliul Local să primească o cotă parte din aceste acţiuni. În paralel, şi C.J. Timiş a aprobat o hotărâre prin care a stabilit să preia Aeroportul Timi­şoara. „A apărut aşa intempestiv opor­tu­nitatea de a prelua cea mai mare par­te dintre acţiunile Aeroportului Inter­na­ţional «Traian Vuia» Timişoara. În opinia mea, Timişoara ar trebuie să aibă cel puţin jumătate din acea cotă de 80% din acţiunile ce vor ajunge în plan local. 20% vor rămâne la Fondul Pro­prie­ta­tea. Nu a fost timpul şi nici cadrul pen­tru a face o negociere cât să revină la Consiliul Local, şi cât la Consiliul Jude­ţean”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Consiliul Local Timişoara şi-a exprimat acordul pentru cesiona­rea a 80% din acţiunile deţinute de Statul Român, reprezentat prin Minis­terul Transportului, către C.J. Timiş, cu condiţia cesionării unei cote părţi din aceste acţiuni, ce “urmează a fi nego­ciată”. Cu alte cuvinte, Consiliul Local nu ştie nici dacă şi nici câte acţiuni va primi de la administraţia judeţeană.

Tocmai aceste ambiguităţi i-au făcut pe unii consilieri locali să aibă du­bii legate de acordul dat de Primărie. Consilierul local P.D.-L. Ovi­diu Ciu­handu spune că “e absurd să-şi dea Consiliul Local acordul ca C.J. Ti­miş să preia acţiunile”.

În plus, deşi Primăria spune acum că vrea cel puţin 40% din aceste acţiuni, nu există în momentul de faţă niciun act normativ care să ateste faptul că le va primi. “Până la urmă, nici nu s-a sta­bilit clar dacă Guvernul va renunţa la aceste acţiuni. Nu e clar nici cum se va face negocierea ulterioară, pe ce cri­terii. Dacă preia Consiliul Judeţean ac­ţiunile, nu ştiu ce mai putem negocia noi ulterior. Cert este că, dacă se de­ma­­rează regionalizarea şi aceste ches­tiuni nu sunt lămurite, pot apărea com­plicaţii destul de mari”, avertizează şi con­silierul local P.D.-L. Simion Moşiu.

Preluarea Aeroportului, dezbătută de ani buni

În noiembrie 2012, era readusă în actualitate posibilitatea administrării regionale a Aeroportului Timişoara, prin trecerea lui în subordinea autori­tăţilor locale. Oficialii C.J. Timiş susţi­neau atunci că nu se vor ocupa singuri de administrare, propunând cooptarea în proiect a C.J. Hunedoara şi C.J. Caraş-Severin.

Proiectul nu era, însă, nou nici a­tunci, discuţii în acest sens fiind pur­ta­te şi în urmă cu patru sau cinci ani. Se ştie că, în ultimii ani, C.J. Timiş a în­tre­prins numeroase demersuri pe lân­gă Ministerul Transporturilor pentru prelua­rea unui pachet majoritar de acţiuni la Aeroportul Timişoara, lobby fiind făcut în acest sens pe lângă foştii miniştri Gheorghe Dobre şi Radu Berceanu.

Pe atunci existau destule semne de întrebare, preluarea aeroportului doar de către C.J. Timiş fiind conside­rată o pălărie prea mare pentru admi­nistraţia judeţeană. Se aducea atunci în discuţie planul de dezvoltare al ae­roportului, care era comparat cu buge­tul anual al C.J. Timiş, plusându-se pe ideea că, dacă ar duce acest program la bun sfârşit, C.J. Timiş ar trebui să bage în el toţi banii judeţului, timp de aproape un deceniu…

Tot atunci existau supoziţii ale unor consilieri judeţeni care avansau ipoteza că, la un moment dat, neavând bani pentru susţinerea acestui program de investiţii, C.J. Timiş ar intra în parteneriat public-privat cu o firmă din judeţ, păstrându-şi însă un pachet majoritar de acţiuni. Se întrebau însă consilierii judeţeni ce s-ar întâmpla dacă, în această situaţie prezumtivă, firma respectivă şi-ar fi majorat capita­lul social, iar C.J. Timiş nu ar fi avut bani necesari în acel moment să con­tri­­buie şi el la majorare, caz în care  res­pectiva societate privată ar fi de­venit proprietara aeroportului.

Print Friendly, PDF & Email