Conform unei modificări a fostului regulament de acordare a titlului de cetăţean de onoare al Timişoarei, cadrele fostei Securităţi şi foştii activişti ai Partidului Comunist Român nu vor mai putea primi această distincţie.

Fără foste cadre PCR şi foşti securişti

Regulamentul de acordare a titlului de Cetăţean de onoare al Municipiului Timişoara se schimbă, la propunerea unor consilieri locali care pregătesc un  fel de „lustraţie” în rândul celor care aspiră la dobândirea acestei distincţii.

Conform noilor propuneri, nu va mai putea să fie cetăţean de onoare al Timişoarei un fost lucrător al Securităţii din regimul comunist sau colaborator al acesteia, care a făcut  poliţie politică şi, în acest sens, persoana propusă trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere prin care declară că nu a avut tangenţe cu fostul aparat represiv al regimului comunist.

De asemenea, va avea interdicţie la dobândirea titlului de cetăţean de onoare al Timişoarei orice persoană care a deţinut funcţii de conducere la nivel local sau naţional, în structurile de conducere ale Partidului Comunist Român.

Iniţiatorii modificării modalităţii de acordare a acestui titlu onorific consideră că „această schimbare este în acord cu spiritul general al cetăţenilor municipiului Timişoara – oraşul unde a început Revoluţia Română, împotriva regimului securisto-comunist.”

Conducerea Primăriei Timişoara apeciază ca binevenite aceste modificări ale vechiului regulament de acordare a Titlului de Cetăţean de Onoare.

„Remember” Punctul 8

Rămâne de văzut dacă acest nou regulament se va aplica şi retroactiv, adică dacă va atrage retragerea unor titluri de Cetăţean de onoare acordate deja pe plan local.

„Modificarea acestui regulament mi se pare oportună şi consider că este în spiritul Punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. Nu poţi să îi acorzi un titlu de cetăţean de onoare unui personaj care a acţionat împotriva propriilor semeni, ca lucrător sau informator al fostului aparat represiv comunist”, crede Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii „Timişoara”.

Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, care a constituit baza Legii Lustraţiei, propunea ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate, menţionând că „prezenţa lor în viaţa politică a ţării este principala sursă a tensiunilor şi suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească”.

La acelaşi Punct 8 se propunea ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foştilor activişti comunişti candidatura la funcţia de preşedinte al ţării. „Preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Ştim cu toţii în ce măsură era condiţionată viaţa individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuinţe, de carnetul roşu şi ce consecinţe grave atrăgea predarea lui. Activiştii au fost însă acei oameni care şi-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist şi a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanţiile morale pe care trebuie să le ofere un Preşedinte”, se arăta în textul Proclamaţiei.