Traian Vuia, cetăţean de onoare al Timişului

Traian VuiaConsiliul Judeţean Timiş a introdus pentru următoarea şedinţă de plen un proiect de hotărâre prin care conferă post-mortem titlul de Cetăţean de Onoare al Judeţului Timiş, inventatorului român Traian Vuia. „Valoarea sa a fost recunoscută la nivel internaţional”, spune istoricul Vasile Dudaş, cel care a realizat motivaţia propunerii.

 

O iniţiativă care ar fi trebuit să se materializeze de mult

La următoarea şedinţă de plen, consilierii judeţeni vor trebui să voteze un proiect de conferire post-mortem a titlului de Cetăţean de Onoare al Judeţului Timiş, inventatorului român Traian Vuia. O iniţiativă care ar fi trebuit luată de multă vreme.

După ce Consiliul Judeţean Timiş a inaugurat în 2012, cu prilejul împlinirii a 106 ani de la primul zbor al marelui inventator bănăţean, Punctul Muzeal „Traian Vuia”, în localitatea cu acelaşi nume, acordarea titlului de cetăţean de onoare post-mortem este un demers care vine să completeze firesc comemorarea aviatorului bănăţean care a dobândit o faimă mondială.

„Consider că este un demers mai mult decât oportun. Traian Vuia reprezintă una dintre figurile reprezentative ale Banatului, care au avut parte de o recunoaştere la nivel internaţional a contribuţiei foarte importante la dezvoltarea a ceea ce numim astăzi aviaţia modernă”, declară istoricul Vasile Dudaş, cel care a realizat şi motivarea Hotărârii de decernare a titlului de Cetăţean de Onoare al Judeţului Timiş.

Un destin impresionant

Inventatorul român Traian Vuia s-a născut într-o familie de ţărani din satul Surducul Mic, în Banat, localitate care astăzi îi poartă numele.

Devenit unul din pionierii aviaţiei mondiale, Traian Vuia a fost primul om care a construit şi zburat cu un avion mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol folosind doar mijloacele proprii (moto-propulsor, tren de aterizare). Până la avionul inventat de Vuia, intitulat Vuia nr. I, decolarea dispozitivelor de zbor se făcea cu ajutorul unor mijloace exterioare aparatului, cum ar fi: catapultă, cablu de lansare sau remorcare.

Printre rezultatele cercetărilor efectuate de Vuia, unele confirmate mai târziu, se numără: formula monoplană a avioanelor (recunoscută ulterior ca fiind cea mai corespunzătoare), a realizat prima aripă de avion cu incidenţă variabilă în zbor, a aplicat la aparatul său de zbor principiul unei singure elice tractive, a realizat primul aeroplan cu aripi pliante.

Având în minte realizarea unui motor de avion cât mai bun, Vuia a reuşit să inventeze generatorul de abur cu combustie internă şi ardere catalitică. Prin încercările repetate de a construi generatoare de abur de foarte înaltă presiune, Vuia a pus bazele tehnologiei folosite ulterior la centralele termice care utilizează cicluri complexe de presiune foarte înaltă. O altă realizare a inventatorului român a fost şi generatorul cu focar cu mare intensitate a combustiei.

În 18 martie 1906 s-a înregistrat primul succes aviatic al lui Traian Vuia, precum şi primul zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii. „Avionul lui Vuia era realizat dintr-un cadru de ţevi de oţel, cu aripi de pânză, bombate, ceea ce îi dădea aspectul unui liliac. Motorul funcţiona cu anhidridă carbonică pe post de combustibil, iar trenul de aterizare era constituit din patru roţi cu pneuri. Acest prim zbor cu mijloace proprii de zbor s-a efectuat în Franţa, la Montesson. Aparatul de zbor al lui Traian Vuia a pornit de pe loc cu ajutorul propriului său motor, a rulat 50 de metri, apoi s-a desprins de la sol şi a zburat 12 metri la o înălţime de un metru. Un vânt lateral puternic a făcut ca aparatul să nu poată zbura mai mult, dar premiera era realizată: primul zbor mecanic din istoria omenirii fusese înfăptuit”, se arată în motivarea conferirii post-mortem a titlului de Cetăţean de Onoare al Judeţului Timiş.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro