Deşi ar fi putut face acest lucru de multă vreme, actualul Executiv al Consiliului Judeţean a decis abia acum să acorde titlul de cetăţean de onoare al judeţului Timiş, post-mortem, fostului mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu.

O distincţie ce putea fi acordată de multă vreme

Cu toate că ar fi avut posibilitatea să-i ofere titlul de cetăţean de onoare al judeţului Timiş încă din timpul vieţii, actuala conducere a Consiliului Judeţean a decis ca abia acum, la final de mandat, să-i acorde, post mortem, această distincţie ÎPS Nicolae Corneanu, fost arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului, plecat la cele veşnice în anul 2014.

„În scopul asigurării continuităţii tradiţiei Consiliului Judeţean Timiş de a promova marii oameni de cultură ai judeţului, în scopul recunoaşterii oficiale a întregii activităţi editoriale, culturale şi sociale, precum şi aportul adus dezvoltării spiritualităţii româneşti, doresc conferirea titlului de Cetăţean de Onoare al Judeţului Timiş, Î.P.S. dr. Nicolae Corneanu, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului”, se arată în motivaţia semnată de preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin.

Pentru următoarea şedinţă de plen, actuala echipă a CJ Timiş (care luna trecută a acordat această distincţie, post mortem, lui Traian Vuia) a decis să mai acorde două titluri de cetăţean de onoare lui Alexandru Mesian, episcop eparhial al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj, şi ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului.

Dincolo de oportunitatea acordării acestor distincţii, care nu poate fi pusă la îndoială, rămâne totuşi un semn de întrebare cu privire la momentul ales, titlurile putând fi acordate de multă vreme. „Este într-adevăr ciudat faptul că abia acum, la final de mandat şi în perioadă de campanie electorală conducerea Consiliului Judeţean a decis să acorde aceste distincţii, care sunt oportune şi ar fi trebuit acordate de mult timp”, spune consilierul judeţean PNL Marius Martinescu.

Un destin de excepţie

Născut în 21 noiembrie 1923, în Caransebeş, într-o familie de preoţi, Nicolae Corneanu a urmat cursurile şcolii elementare şi pe cele liceale la Caransebeş, apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti. După absolvirea facultăţii s-a înscris la doctorat, iar în 30 iunie 1949 şi-a susţinut teza cu titlul „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului”, sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman.

În anul 1960 a fost hirotonit preot de către Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelaşi an, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. A fost hirotonit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon Nou”, din Bucureşti, în 15 ianuarie 1961, de către Patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc în 22 ianuarie acelaşi an, în Catedrala Episcopală din Arad. În 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române l-a ales în scaunul vacant de arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului.

Cu deschidere spre ecumenism, promovând toleranţa şi cultura, ÎPS Nicolae Corneanu a reuşit să câştige ataşamentul timişenilor, care i-au arătat nu o dată susţinerea şi aprecierea, indiferent de cultul religios de care aparţineau. „A păstorit marea comunitate bănăţeană mai bine de cinci decenii, rămânând fidel locului şi oamenilor, dar mai ales propriilor lui principii şi simţăminte. Mitropolitul Nicolae a avut curaj şi demnitate, în momentele grele ale lungii sale vieţi. El s-a lăsat condus de virtuţile libertăţii, demnităţii şi iubirii în fiecare dintre înfăptuirile sale. Dumnezeu să-l odihnească în pace!“, era mesajul transmis de Regele Mihai la momentul trecerii la cele veşnice a fostului mitropolit al Banatului.