L-am invitat la un dialog despre impostura din mediul academic – fie ea sub forma doctoratelor plagiatelor semnate sau coordonate, fie a girării de către cadre universitare a unor lucrări ştiinţifice scrise în penitenciar  – pe profesorul universitar doctor Marian Popescu, membru al Comisiei de Etică din cadrul Universităţii Bucureşti. Omul care i-a confirmat, recent, plagiatul generalului Gabriel Oprea şi care, din 2012, stă vertical în faţa imposturii intelectuale, demonstrând şi făcând publice plagiatele unor teze de doctorat realizate de înalţi demnitari ai Statului român.

„Lipsa de reacție a mediului academic este tot un fel de presiune”

Domnule profesor Marian Popescu, întâi de toate, felicitări! Pentru lupta cu impostura din mediul academic şi pentru Premiul pe anul 2015, acordat de Grupul pentru Dialog Social pentru că, din 2012 până în prezent, aţi stat vertical în faţa imposturii intelectuale, demonstrând şi făcând publice plagiatele unor teze de doctorat realizate de înalţi demnitari ai Statului român. Nu vă întreb dacă aţi avut parte de presiuni politice sau administrative, ci în ce au constat acestea şi de către cine au fost făcute?

Mulțumesc pentru felicitări. Efortul meu a fost și al colegilor din Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti, dar a beneficiat și de susținerea domnului rector, profesorul Mircea Dumitru.

Din 2012 până chiar de curând, presiunile au venit mai ales din partea mediului politic, dar și din sfera publică online sau, indirect, din lipsa de reacție a mediului academic – este și această lipsă un fel de presiune. S-au cerut, la Universitatea Bucureşti, într-un caz, sancțiuni împotriva mea pe linie administrativă pe motivul că… nu aș avea dreptul să exprim puncte de vedere privind plagiatul în cazul demnitarilor.

 „Profesorul să se întrebe în ce situație se va pune înainte de a gira o lucrare scrisă în penitenciar”

CV Marian Popescu

 

Marian Popescu este profesor doctor la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti, şi profesor asociat la Școala doctorală (domeniul Teatru) a Facultăţii de Teatru și Televiziune din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca.

 

Din 2008 – profesor la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

 

2006 – 2009 – Profesor de „Tehnici Teatrale”, Programul Erisma de Leadership creativ, Asociaţia Erudio.

 

2001 – 2009 – Profesor la Catedra de Artă Teatrală şi şeful acestei  Catedre, în

2004 – 2007, la Facultate de Litere şi Arte a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.

2001 – 2011 – Profesor asociat la Universitatea din Bucureşti – Masteratul interdisciplinar al Centrului de Excelentă în Studiul Imaginii (CESI).  

 

1999 – 2000 – Consilier pentru probleme de Cultură la Departamentul Cultură-Educatie al Preşedinţiei României.

 

1997 – Director al Direcţiei Instituţiilor de Spectacole din Ministerul Culturii şi Cultelor.

 

1994 – 1990 – Vicepreşedinte executiv al Uniunii Teatrale din România.  

 

În 1976 a absolvit Facultatea de Limba şi literatura română, iar în 2000 a obţinut doctoratul în Filologie, la Universitatea din Bucureşti.

 

(Sursă CV: Hotnews)

Cel mai recent scandal care a afectat mediul universitar îl reprezintă girarea de către mai mulţi profesori universitari a unor lucrări ştiinţifice scrise în penitenciar. Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, spune că profesorii universitari care au girat lucrări ştiinţifice ale deţinuţilor sau lucrări de doctorat plagiate ar trebui excluşi din învăţământ. Poate fi aplicată această măsură – firească în fond?

În primul rând, sunt necesare evaluarea exactă a caracterului științific al lucrărilor, precizarea modului în care a fost implicat cadrul didactic respectiv, dar și facultatea, unde este cazul. Dacă facultățile de unde provin acele cadre didactice sau chiar universitățile respective, prin Comisia de Etică, vor întreprinde această evaluare, atunci, în cazul în care se va dovedi că participarea profesorului respectiv este contrară prevederilor Cartei, a Codului de etică al universității, se impune sancționarea. Excluderea din învățământ despre care, cam lejer, vorbește dl. profesor Manolescu, se face numai în condițiile legii și în cazul în care au fost încălcate prevederi ale contractului de muncă.

Aceste lucrări scrise în penitenciar – majoritatea, susceptibile din capul locului de plagiat –, ar trebui verificate. Cine poate face acest lucru? Vă întreb pentru că ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, declară că profesorii care au girat această literatură de penitenciar nu implică universităţile la care predau, întrucât au făcut-o în nume personal.

Cred că nu e corectă această derobare. Acei profesori au fost contactați de deținuți tocmai pentru că prevederea legală privind reducerea pedepsei pentru publicarea de lucrări științifice le cerea așa ceva. Dar acei profesori sunt profesori la Universitate, nu în afara ei. Analiza caracterului științific al acelor lucrări revine mediului care le produce în mod real: universitatea, Academia și cercetarea.

Ce criterii are sau ar trebui să aibă în vedere un profesor universitar înainte de a semna o scrisoare de recomandare pentru o lucrare ştiinţifică?

Ar trebui să se întrebe în ce situație se va pune încă înainte de a semna. Ar trebui să se asigure că deținutul e în stare de așa ceva, să scrie o lucrare științifică, și apoi, după ce a semnat recomandarea către penitenciar, privind faptul că subiectul despre care va scrie deținutul e de nivel științific, să citească lucrarea, înainte de publicarea ei. Dar asta înseamnă… muncă.

Sunt voci care susţin că, după emiterea unei astfel de scrisori de recomandare, rolul profesorului coordonator al lucrării s-a încheiat. Aşa stau lucrurile?

E mai mult decât probabil. Oricum, ancheta DNA va putea stabili asta.

„Ar trebui revăzută acreditarea dată de CNCSIS editurilor care au publicat lucrări ştiinţifice scrise în penitenciar”

Ce măsuri – în afara unora penale, de favorizare a infractorului, de exemplu, pentru care, acum, sunt cercetate de DNA, alături de profesorii coordonatori – se pot lua şi de către cine împotriva editorilor care au publicat astfel de lucrări ştiinţifice scrise peste noapte, în penitenciar?

În primul rând, ar trebui revăzută acreditarea dată de CNCSIS acelor edituri. Și, în urma analizei situației de acum, ar urma retragerea acestei acreditări. Dar multe edituri au făcut din obținerea acreditării de editură de carte științifică – care permite autorilor publicați să obțină scoruri academice, care contează la concursuri pe post-didactic sau la evaluarea anuală sau la obținerea gradațiilor – o afacere profitabilă. Sancționarea prin retragerea acreditării ar lovi în profit, desigur.

„Universitățile vor avea dreptul să retragă un titlu de doctor, în situația confirmării plagiatului”

La sfârşitul anului trecut, ministrul Educaţiei anunţa revocarea Consiliului Naţional de Etică. Deciziile date de fostul CNE în cazul plagiatelor lui Victor Ponta şi Gabriel Oprea, care au cauţionat practic furtul academic, rămân în vigoare?

Problema e mai complexă și ține de prevederea legală care dădea dreptul numai Consiliului Național de Etică să analizeze plagiatele demnitarilor. Da, deciziile acelea aveau legalitate, dar Universitatea din București, prin Comisia de Etică, și CNATDCU au confirmat plagiatul în cazul Ponta, iar eu, în nume propriu, am făcut același lucru în cazul Oprea. În acest caz, Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti nici nu a mai apucat să trimită documentația la Consiliul Național de Etică pentru că acesta, în nici 72 de ore, a dat verdict de neplagiat!!

În ce stadiu este acţiunea de retragere a titlului de doctor al lui Victor Ponta?

Trebuie să așteptăm noul cadru care reglează activitatea școlilor doctorale, anunțat de dl. ministru. Se știe deja, totuși, că universitățile vor avea de acum dreptul să retragă un titlu de doctor, în situația confirmării plagiatului. După apariția acestui document, care va conține, sunt sigur, și procedura de retragere, vom acționa în consecință.

Este corect ca analiza plagiatelor demnitarilor să rămână pe mai departe în competenţa Consiliului Naţional de Etică, şi nu în cea a Comsiiilor de Etică ale universităţilor?

Nu, nu este, și dl. ministru a făcut public deja că acest Consiliu Național de Etică va avea alte prerogative, iar analiza plagiatelor demnitarilor va fi făcută, ca în cazul oricui, la universitate.

Interviu publicat şi în Puterea a Cincea.