În 2016, la urne vom vedea o clasă politică „resetată” de Justiţie, din peisaj lipsind pioni importanţi până mai ieri, maeştri ai jocurilor subterane în politică. Nu se întrevede o asumare a războiului împotriva Justiţiei de către o alianţă politică sau un partid important. Dar se întrevede o previzibilă lipsă de apetenţă pentru intrarea în cursa electorală, cel puţin la partidele mari. Un 2016 care se anunţă un an al alegerilor altfel.

Am intrat într-un an marcat de două rânduri de alegeri, localele și parlamentarele, care anunţă că vor veni cu ceva inedit faţă de scrutinele precendente.

Cu o clasă politică „resetată”, din care vor lipsi pioni importanţi până mai ieri, în anii trecuţi, maeştri în jocuri subterane în politică, dar care au fost scoşi din scenă de Justiţie, din cauza problemelor judiciare pe care le au. Doar în 2015 şi doar DNA a deferit Justiţiei aproape 50 de politicieni, nume de la vârful politicii româneşti: un premier în funcţie și șef de partid, patru foşti miniştri şi 20 de actuali sau foşti parlamentari, 14 primari de municipii şi nouă preşedinţi de Consilii Judeţene. Şi tot în 2015, instanţele de judecată au pronunţat sentinţe de condamnare în cazul altor 20 de politicieni: un vicepremier în funcţie, şase foşti miniştri, cinci foşti sau actuali parlamentari, un primar, şapte foşti sau actuali demnitari aflaţi în diverse funcţii publice.

În plus, PSD, asupra căruia anticorupţia a lăsat urme adânci, a trecut, în ultimul an, şi prin trei serioase lovituri de imagine, date la vârf. Şi, e posibil ca, până la alegeri, să urmeze altele. Trei șefi ai acestui partid, foști sau actuali, au intrat în atenția Justiției. Ion Iliescu și Victor Ponta, puși sub acuzare – primul, pentru fapte de corupție, iar al doilea, în dosarul Mineriadei –, iar Liviu Dragnea, condamnat în primă instanță, așteptându-și sentința definitivă, în dosarul privind fraudele de la Referendumul din 2012.

Cu o previzibilă lipsă de apetenţă pentru intrarea în cursa electorală, cel puţin la partidele mari, generată de la fel de previzibila lipsă de motivaţie la care s-a ajuns din cauza spaimei de justiţie. Să nu uităm că, până acum câţiva ani, intratul în politică pentru afaceri ilicite era în firescul lucrurilor. Dovadă stau nenumăratele fapte de corupție, comise la scurt timp după luarea în primire a mandatului, în Parlament sau într-o funcţie publică, devoalate ulterior de Justiție. Tot în firescul lucrurilor era ca politicienii cu probleme judiciare să nu fie nici suspendaţi de partide, până la clarificarea situaţiei, ci giraţi ca elită politică. La ultimele alegeri parlamentare, de exemplu, partidele au trimis în faţa electoratului nume despre care se știa oficial că erau implicate în sonore scandaluri de corupţie (Dan Voiculescu – PC, Gigi Becali – PNL, Relu Fenechiu – PNL, Mircea Banias – PDL, Liviu Dragnea – PSD, Mircia Muntean – PDL, Monica Iacob-Ridzi – ex-PDL, apoi PP-DD, Ion Stan – PSD, Markó Attila – UDMR) – toți, condamnați ulterior, în primă instanță sau definitiv. În plus, după alegeri, unii dintre ei primiseră şi funcţii în Executiv.

Fără o alianţă politică sau un partid mare care să asume public un război împotriva Justiţiei, prin oamenii din Legislativ sau prin cei din Executiv. Şi care, astfel, să le dea speranţe şi imboldul de a merge mai departe politicienilor cu probleme penale sau afaceri care, în orice moment, se pot transforma în obiectul unui dosar penal. Războiul anti-Justiţie – de fapt, o ofensivă pe post de defensivă – a fost, în ultimii ani, marota PSD, dar şi a PNL, în perioada USL devoalând metehne de grup infracţional organizat.

Actori principali ai alegerilor de anul acesta se anunţă a fi, potrivit unui recent sondaj de opinie, PSD și PNL, cele două mari blocuri politice fiind urmate de Mișcarea Populară, de ALDE, partid autodeclarat liberal, dar susținător al politicilor social-democraților şi, mai ales, a intereselor unora dintre aceştia, și de UNPR, ca partid-balama. Un sondaj realizat de Agenţia de Rating Politic, la început de decembrie 2015 arată astfel intenţia de vot pentru parlamentarele din 2016: 35% pentru PNL, 34% pentru PSD, 7,5% – Mişcarea Populară, 6,5% – ALDE, 5%, PRM – 4%, UDMR – 2,5%, UNPR – 2,5%, PNŢCD şi 1,5% – M10.

Nu este, însă, exclus ca înainte de alegeri să apară surprize pentru partidele mari, care trag încă după ele probleme vechi. Pentru că problemele de fond care, la început de noiembrie 2015, au scos în stradă zeci de mii de oameni – corupţie, abuzuri, dispreţ ciocoiesc pe care reprezentanţi ai Puterii l-au afişat faţă de popor – şi care au dărâmat Guvernul Ponta nu au avut cum să dispară peste noapte, fiiindcă ţin, pe de o parte, de componenţa unui sistem putred, care e încă în picioare, iar pe de alta, de mentalitate. Aşa că se vorbește, neoficial momentan, de un posibil actor nou pe scena politică. Poate, un partid nou înfiinţat, în care Dacian Cioloş să fie vioară întâi. Sau, poate, o alianță politică, între PSD și PNL, tot cu dl Cioloș în prim-plan. Un personaj neimplicat în scandaluri, al cărui nume nu e legat de niciun partid şi al cărui Guvern, deși nu e nici al PSD, nici al PNL, a trecut de Parlament, votat fiind de ambele partide. Drept dovadă, la sondajul ARP a fost luat în calcul și un partid nou, înfiinţat de Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş, care, relevă răspunsurile, ar fi bine primit, fiind cotat ca intenţie de vot cu 35%.

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.