În unele zone istorice ale Timişoarei, în proximitatea unor clădiri din patrimoniul cultural, Primăria a autorizat funcţionarea unor rulote pe post de chioşcuri sau de magazine care nu au, însă, nimic în comun cu stilul arhitectural al zonei. 

Retina niciunui oficial al Primăriei Timişoara – oraş cu aspiraţii de capitală culturală europeană, oraş care, după model vienez, şi-a votat şi un regulament  privind identitatea cromatică a clădirilor – nu pare zgâriată de rulotele de vânzare a mezelurilor sau a unor produse de tip fast-food amplasate în zone istorice ale oraşului.

Un consilier local liberal spune că, încă de la începutul anului trecut, a încercat corijarea acestei probleme. Printr-un amendament depus într-o şedinţă de Consiliu Local, din luna ianuarie, în care a fost votată o hotărâre privind aprobarea pentru scoaterea la licitaţie publică deschisă cu strigare în vederea ocupării domeniului public cu chioşcuri de comercializare şi difuzare a presei. Chiar dacă era vorba despre chioşcuri de comercializare şi difuzare a presei, prevederile puteau viza şi chioşcuri cu alt tip de activitate, dat fiind că la mijloc era estetica urbei, afirmă consilierul PNL Simion Moşiu.

Acesta propunea interzicerea amplasării în zone istorice a gheretelor comerciale, iar în privinţa celor rămase, cerea ca acestora să li se impună să se integreze în stilul arhitectonic al zonelor istorice. „La regulament, la documentele licitaţiei să se mai adauge un punct unde să se specifice ca chioşcurile care sunt amplasate în zonele istorice, Traian şi Maria, să fie aprobate, ca stil, de arhitectul–şef şi să se încadreze în stilul arhitectonic al zonei. Interesul Timisoarei cred că este mai important decât interesul unei firme. Noi votăm un regulament care este valabil şi la anul şi peste cinci ani. Nu ar fi normal să stabilim o durată normală de cinci ani , să spunem, cu posibilitatea Primăriei de a rezilia contractul în momentul în care nu sunt îndeplinite obligaţiile stipulate în contract?”.

Amendamentul, potrivit căruia chioşcurile din zonele istorice să aibă aprobare de la Direcţia de Urbanism a Primăriei, respectând proiectul tehnic elaborat de această Direcţie, a fost votat. Cu toate astea, la mai mult de un an şi jumătate după aceea, unele zone istorice, cum sunt Traian sau Maria, continuă să fie „împodobite” cu chioşcuri care nu se încadrează stilului arhitectonic al zonei. Simion Moşiu mai spune acum că toate chioşcurile şi tonetele amplasate în zone istorice ale oraşului ar trebui să aibă autorizare de la arhitectul-şef care „ar trebui să sugereze câteva modele care să fie în ton cu specificul arhitectural al zonei. Dacă arhitectul-şef nu ştie despre prezenţa lor e grav. Dacă ştie şi nu se sesizează e la fel de grav. Poliţia Locală nu se sesizează nici ea”.

În plus, reclamă voci din Consiliul Local, unele din chioşcuri şi tonete sunt amplasate în virtutea unor aprobări temporare, pe şase luni, date de Comisia de Ordine Publică, aprobări  reînnoite succesiv. Or, în acest caz, spun aceleaşi voci, unii dintre aceşti comercianţi, pe lângă faptul că ajung să-şi amplaseze chioşcuri şi tonete în spaţii care nu cadrează cu acest tip de comerţ, plătesc şi mult mai puţin decât cei care participă la licitaţii pentru amplasamente, în baza Regulamentului aprobat de Primărie.