La iniţiativa primarului Timişoarei, Nicolae Robu, la Primărie a avut loc, azi, o întâlnire a staff-ului Municipalităţii cu o parte a parlamentarilor de Timiş. Discuţiile s-au axat pe modificări legislative necesare dezvoltării proiectelor Timișoarei, în câteva domenii majore.

Au participat la discuţii senatorii Ben-Oni Ardelean (PNL), Petru Ehegartner (PLR), Matei Suciu (PSD), şi deputaţii Horia Cristian (PNL), Cornel Sămărtinean (fost PDL, actual PNL), Ion Răducanu (UNPR), Alin Popoviciu (fost PDL, actual PNL), Sorin Stragea (PSD), Petru Andea (PSD), Adrian Diaconu (UNPR) şi Dorel Covaci (PSD).

Discuţiile, anunţă Biroul de Comunicare al Primăriei Timişoara, s-au axat pe modificări legislative necesare dezvoltării proiectelor Timișoarei, în câteva domenii majore.

Au fost abordate teme privind modificarea Codului Silvic, a legislației referitoare la reabilitarea clădirilor istorice aflate în proprietate privată, respectiv a Codului Fiscal.

Cu privire la modificările Codul Silvic, reprezentanții Primăriei au susținut identificarea unei modalități echitabile de schimb între suprafețe de pădure aflate în proprietatea unităților administrativ teritoriale, respectiv ale Statului Român în administrarea Romsilva. „În forma actuală a textului de lege schimburile de suprafețe forestiere implică coeficienți aberanți între suprafețe similare (de exemplu, pentru şase hectare proprietate a Statului Român în Pădurea Verde, Direcția Silvică a calculat o compensare de aproximativ 198 de hectare din pădurea proprietate a Primăriei din alte zone ale județului)”, spun oficialii Municipalităţii. Aceştia susţin că definirea unui cadru echitabil de schimb ar permite dezvoltarea proiectelor Primăriei Timișoara de extindere a Grădinii Zoologice, respectiv acelea de transformare a Pădurii Verzi în Pădure Parc pentru agrement.

Cu privire la reabilitarea clădirilor istorice aflate în proprietate privată, au fost prezentate programele de reabilitare ale Primăriei Timișoara, precum și dificultățile de natură legislativă. Care constau în special în definirea insuficient de precisă a intervenției  autorității locale în procesul de reabilitare a clădirilor istorice cu proprietari privați în legislația specifică. „Discuțiile s-au purtat în special pe mecanismul financiar de rambursare a cheltuielilor realizate de către autoritatea locală pentru reabilitare, de către proprietarii privați. Reprezentanții  Primăriei au cerut completarea  Legii 153/2011 cu un mecanism asemănător celui folosit la reabilitarea termică a blocurilor (şi anume, transformarea cotelor de contribuție proprie ale proprietarilor/asociațiilor de proprietari în taxa specială  de reabilitare a clădirilor istorice cu o durata de recuperare de zece ani)”, declară reprezentanţii Municiaplităţii.

Un alt subiect abordat a fost reprezentat de modificările Legii 571/2003, privind Codul Fiscal. Primul subiect abordat a fost acela al aşa-numitei „taxe pa paragină”, adică, al supraimpozitării proprietăților neîngrijite. Oficialii Primăriei spun că lipsa unui mecanism de supraimpozitare împiedică acțiunea eficientă pentru asigurarea unui mediu de viață civilizat.

În cadrul aceleiaşi întâlniri, au mai fost prezentate câteva propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ în domeniul calculului impozitului pe clădiri rezidențiale și nerezidențiale aparținând persoanelor fizice, conținutul și motivarea actului administrativ fiscal, respectiv a deciziei de impunere.